VIDEO Premierul Bolojan: Bugetul va trece de votul Parlamentului și sunt convins că va rămâne unul echilibrat / Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2026 / Crește salariul minim de la 1 iulie / Se simplifică masiv avizarea investițiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au susținut o conferință de presă, joi seara, de la ora 21.30, după adoptarea proiectului de buget pe 2026 în Guvern. G4Media a transmis LIVE.

Răspunsuri la întrebările jurnaliștilor:

Q: PSD a anunțat deja că va modifica proiectul de buget în Parlament pentru a include tot pachetul de solidaritate. Cât de mult ar da peste cap bugetul?

Bolojan: În timpul dezbaterilor parlamentare, apar propuneri de amendamente. Aceste propuneri, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă nu creează probleme. Dacă se creează dezechilibre majore, facem greșelea din anii trecuți, când veniturile au fost supradimensionate și cheltuielile au fost calculate la un nivel care nu acopereau cele 12 luni. Și sperăm că nu suntem în această situație.

Fondurile de sprijin pentru vârstnicii noștri au fost asigurate prin bugetul de stat. Pentru alte forme de prijin pentru persoane vulnerabile se pot găsi soluții pentru a asigura din fonduri europene.

SUnt acoperite toate cheltuielile Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a tuturor drepturilor sociale.

Q: PSD decide în weekend dacă susține bugetul și apoi dacă vă susține. Care e poziția dvs?

Bolojan: De câteva luni de zile am răspuns de nenumărate ori la acest tip de întrebări. Cea mai importantă miză pentru noi este să avem adoptat acest buget construit corect.

Dacă un partid din coalițe nu e mulțumit de modul cum funcționează Guvernul sau coaliția, poate să inițieze moțiuni de cenzură în Parlament.

Indiferent cine e în Guvern, stabilitatea politică e importantă pentru că are efecte economice.

Q: În contextul crizei din Orientul Mijlociu, depinde prețul la combustibil. Care sunt scenariile luate în calcul și dacă se poate susține compensarea de 50 de bani?

Bolojan: Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat puternic prețul țițeiului din această zonă, al combustibililor sau al materiilor prime care erau folosite de industria europeană. Avem în toate piețele din lume creșteri de prețuri pe care le vedem în toate benzinăriile din lume. Sunt lucruri care depind de noi, unde putem interveni și lucruri care nu depind de noi, unde trebuie să ne adaptăm. Acolo unde România avea rezerve, nu am mai permis creșterea prețurilor la gaz. În ce privește celelalte hidrocarburi, noi importăm peste două treimi din cantitate, având în vedere creșterile de prețuri pe piețele internaționale, prețurile la rețelele de benzinării au crescut, pentru că nu le putem bloca, dar cu crescut ponderat. Monitorizăm zi de zi. Cu cât conflictul de prelungește, cu atât efectele vor fi mai mari și nu sunt azi ușor de prevăzut. Cu toate măsurile luate de țări care au disponibilități, cum e creșterea producției de către țările OPEC, ele creează mișcări de prețuri. Dacă în zilele următoare vom constata că există o dinamică care duce la creșteri de prețuri, vom analiza care sunt măsurile care pot limita, dar nu anula aceste creșteri, care să permită ca aceste creșteri să fie suportabile.

Despre reducerea accizei: Nu-mi place să speculez, pentru că nu putem acționa ca niște piromani economici. Ceea ce putem să facem va fi în limita spațiului fiscal pe care îl avem și analizând ce au făcut și celelalte țări trebuie să vedem unde au fost efecte și care sunt măsurile adaptate la realitățile noastre de frânare a creșterii prețurilor. O scădere de acciză nu garantează neapărat o scădere de prețuri, ci îți poate garanta o creștere a adaosului comercial.

Q: V-a spus Ursula von der Leyen că pachetul de solidaritate al PSD nu poate fi susținut din fonduri europene, atunci de ce ați susținut contrariul în coaliție?

Bolojan: La întâlnirea cu dna Ursula von der Leyen nu s-a discutat acest subiect.

Cu doamna Mînzatu s-a discutat. La partea de vouchere pentru pensionari nu se mai poate, dar pe alte categorii pot fi accesate fonduri.

Q: De ce e nevoie de creșterea bugetului SRI?

Bolojan: Abordarea e simplistă și pur contabilă. Sunt ministere care și-au crescut bugetele pentru că beneficiază de anumite linii de finanțare. Și SRI are programe atât pe fonduri europene, cât și pe componenta de SAFE.

Q: Ce modificări vor fi prin noua lege a salarizării unice din acest an?

Bolojan: E un angajament în PNRR. E în responsablitatea Ministerului Muncii și sunt convins că se lucrează la simularea și pregătirea acestui pachet, ca să îl avem până în vară. În ultimii 20 de ani am mai încercat salarizări unice dar nu au rezistat pentru că s-a intervenit pe ele, s-au făcut modificări.

Trebuie să gândim un pachet care să intre în vigoare etapizat, în timp, pentru că nu poți să faci corecțiile de pe o zi pe alta – unii și-au inclus sporurile în salarii, alții le-au pus peste salarii.

Dar e necesară această reașezare pentru a atrage oameni valoroși în sistemul public, dar trebuie gândită o schemă care să poată fi suportată.

Q: Dacă bugetul nu va trece de votul Parlamentului sau dacă va suferi modificări majore, luați în calcul demisia?

Bolojan: Bugetul va trece de votul Parlamentului și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, care e gândit în mod corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile pe care le-am făcut anii trecuți.

Q: Luați în calcul o guvernare fără USR?

Bolojan: Iau în calcul că acest buget va trece de Parlament.

Q: De ce presei din România nu i s-a permis același acces ca presei din Ucraina la vizita președintelui Zelenski la Guvern?

Partea de declarații de presă a fost organizată la Cotroceni, iar întâlnirea de la Guvern era o întâlnire de lucru.

Din considerente de securitate și care țin de aspecte protocolare, am luat aceste decizii. Dacă în delegația oficială a unui demnitar există unul sau doi jurnaliști, nu ai cum să intervii.

Premierul Ilie Bolojan:

Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea mâine dimineață la Parlament.

S-a aprobat creșterea salariului minim brut pe țară cu 6,8% de la 1 iulie, ajungând la 4235 lei.

S-a aprobat schema de ajutor de stat pentru motorină la transportatori, până la sfârșitul anului de 0,85 de bani.

A fost aprobată ordonanța pentru simplificare și debirocratizare – 3 reforme: autorizarea investițiilor mari, autorizarea pe mediu și aturoizarea ISU.

Avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine la care trebuiau să treacă investițiile peste 2 mil euro, inclusiv companiile românești. Am ridicat pregul la 5 mil euro. Am redus domeniile de avizare și termenul de avizare. Termneul se reduce cu 2 luni ș toate documentele vor fi depuse printr-o aplicație digitală.

Pe mediu, reduceera de termene înseamnă în total de la 125 la 85 de zile. E vorba de investițiile mari. Va fi introdus un sistem informatic pentru depunerea documentelor.

La securitatea la incendiu se va face o avizare mai rapidă. Numărul de documente se va reduce cu peste 40%. S-a eliminat obținerea acestui aviz pentru cele cu risc scăzut. Iar termenele au fost reduse. Dacă angajații ISU nu vor emite la timp va exista o răspundere disciplinară și se va considera un acord provizoriu de 60 de zile, pentru a nu bloca activitatea. Și aici documentația se va face online. Iar pentru proiectele repetitive, cum sunt rețele de magazine, se va da un aviz unic.

Despre buget:

Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată având în vedere turbulențele pe piețele externe.

Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar.

Reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți.

O altă provocare importantă înseamnă să reducem deficitele în condițiile în care nu putem să reducem deficitele de investiții. Anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari, atât componentelor care țin de PNRR de 10 mld euro la care se adaugă cofinanțările și celorlalate componente care țin de SAFE.

O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. În pachetul de administrație aveam o reducere de 10% a cheltuielilor și va f o provocare să reducem aceste cheltuieli.

O altă componentă importantă e partea de relansare economică. Acest buget asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare și cel de simplificare administrativă putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze solide.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare:

Cel mai important element al bugetului se referă la faptul că ne-am dorit de la bun început că ne-am dorit să fie un buget realist.

Bugetul: 2045,2 mld lei, creștere economică de 1%, inflație de 6,5% pentru anul 2026.

Spațiu de investiții: cca 164 de mld, față de 138 mld în 2025. Cea mai mare parte a acestei creșteri este din fondurile europene.

Creșeterea la dobânzi e de 10 mld lei, iar la bugetul de apărare e de 6 mld lei.

Facem primul pas decisv de ieșire din procedura de deficit excesiv.

Sunt și riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința consecințelor din orientul mijlociu. Nu știm la acest moment ce impac și magnitudine va avea. În acest moment, va fi o creștere ușoară a inflației.

Ședința extraordinară de Guvern pentru adoptarea proiectului de buget a avut loc, joi seara. Pe agendă s-au aflat și un proiect de hotărâre care stabilește ca, începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să crească la 4.325 lei lunar, precum și proiectul pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat de 0,85 de lei/litru pentru compensarea creșterii accizei la motorină pentru transportatori.

Ministerul Finanțelor estimează, în proiectul de buget pe anul 2026, că România va depăși în acest an un produs intern brut (PIB) de 2.000 de miliarde de lei (400 miliarde euro), în timp ce deficitul bugetar va scădea la 6,2% din PIB.

Principalele prevederi:

• Produsul intern brut este estimat să depășească 2.000 de miliarde lei (2.045 miliarde lei), respectiv 400 miliarde euro
• Creșterea economică este programată la 1%
• Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la 127,75 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB
• Veniturile sunt estimate la 736,53 miliarde lei, 36% din PIB
• Cheltuielile sunt estimate la 864,28 miliarde lei, 42,3% din PIB
• Bugetul este construit pe o inflație medie anuală de 6,5%.
• Pensiile rămân înghețate, punctul de pensie rămâne la 81 lei
• Câștigul salarial mediu net lunar este estimat la 5.555 lei

În ceea ce privește contribuția la formarea PIB-ului, în 2026 este estimat că cererea internă va scădea la 0,5 procente, de la 1,5 procente în 2025. Asta pentru că consumul final va contribui negativ cu –0,6 procente (-0,5 procente – Cheltuielile cu consumul privat și -0,1 procente – cheltuielile cu consumul guvernamental – consumul individual și colectiv al administrației publice). Exportul net va contribui și el cu 0,5 procente, în timp ce investițiile vor contribui cu 1,1 procente.

Pe componente, cea mai mare contribuție o vor avea construcțiile – 0,4 procente, în timp ce industria și agricultura vor avea contribuții modeste de 0,1 procente.

În anul 2026 cheltuielile destinate investițiilor vor depăși nivelul record de anul trecut și vor ]nsuma aproximativ 163,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 8,0% în PIB fiind susținute în principal din fondurile externe și Mecanismul de Redresare și Reziliență.

La sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute este estimată la nivelul de 61,8% în PIB.