Predoiu: Nu există la nivelul MJ sau al Guvernului, în dezbatere ori adoptare, niciun proiect de lege cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească

Ministrul Cătălin Predoiu a precizat, la şedinţa de vineri a Consiliului de Management Strategic (”COMS”), că nu există, la nivelul Ministerului Justiţiei, în avizare, şi nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească, transmite Agerpres.

La şedinţa de vineri a COMS au participat preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ministrul Justiţiei.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu a comunicat, la şedinţa COMS de vineri, următoarele:

• „ – Nu există, la nivelul Ministerului Justiţiei, în avizare, şi nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească.
• – Problematica legată de pensii, inclusiv sub aspectul propunerilor de legislaţie, se află în competenţa Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, la nivelul căruia funcţionează un grup de lucru în care, la propunerea ministrului Justiţiei, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ. La cunoştinţa Ministerului Justiţiei, acest grup de lucru se află în faza preliminară a strângerii de date statistice din sistemul judiciar, pentru moment neexistând niciun proiect de act normativ elaborat în cadrul grupului de lucru, fapt confirmat şi de ceilalţi participanţi la şedinţa COMS.
• – Orice proiect de act normativ adresat oricărui domeniu social, inclusiv în materia pensiilor, parcurge toate fazele de transparenţă decizională prevăzute de legislaţia în vigoare, punere în dezbatere publică, dezbatere publică cu sectoarele de activitate socio-profesională cărora se adresează, avizare interministerială, avizare la nivelul Consiliului Economic şi Social, Consiliului Legislativ etc., în prealabil înaintării spre aprobare Guvernului. Aceste faze procedurale formale sunt precedate de analiza politică şi decizia politică la nivelul Coaliţiei de Guvernare. Ulterior aprobării de către Guvern, orice proiect de lege este dezbătut de Parlament în comisii parlamentare înainte de a fi aprobat în Plenul celor două Camere, iar după o eventuală adoptare, poate fi supus, în cazul sesizării Curţii Constituţionale a României, controlului de constituţionalitate, iar ulterior poate fi promulgat sau retrimis spre reexaminare în Parlament de către Preşedintele României.
• – Independenţa judecătorilor şi procurorilor, precum şi eficienţa sistemului judiciar reprezintă obiective esenţiale pe care România trebuie să le conserve şi consolideze, atât din perspectiva intereselor cetăţenilor, cât şi din perspectiva obligaţiilor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei, a Mecanismului ”Rule of Law” şi a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest din urmă program derulat cu Comisia Europeană include printre obiective şi adoptarea legilor Justiţiei într-o formă şi conţinut care să garanteze independenţa Justiţiei. Ministerul Justiţiei a fost şi rămâne conştient de importanţa acestui criteriu al independenţei şi de garantarea lui atât prin legile Justiţiei, cât şi prin orice alt act normativ cu impact pe statutul magistraţilor.
• – Pensia de serviciu este un element constitutiv al statutului de independenţă a magistratului, fapt consfinţit de repetate decizii ale Curţii Constituţionale a României, precum şi de numeroase izvoare de drept internaţional şi standarde democratice.
• – Cele de mai sus reprezintă premisele de la care Ministerul Justiţiei va proceda la avizarea oricărui act normativ incident problematicii pensiilor, atunci când va fi sesizat cu un astfel de act normativ, după ce acesta va fi elaborat.
• – Ministerul Justiţiei îşi manifestă preocuparea în cel mai înalt grad cu privire la neliniştile provocate în sistemul judiciar de speculaţiile din spaţiul public în legătură cu problematica pensiilor, care ar putea conduce la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, cu consecinţe directe asupra stării de legalitate şi intereselor legitime ale cetăţenilor, prin provocarea unor «pensionări în masă» în cadrul sistemului judiciar şi, în consecinţă, invită la responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme, inclusiv din partea magistraţilor, prin raportare la reperele indicate supra la pct.3 şi 5 din prezenta comunicare”.

Secţia pentru judecători a CSM îşi exprimă „consternarea” faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor precum modificarea condiţiilor de pensionare par a fi tratate la nivelul autorităţii executive. Secţia pentru judecători reiterează solicitarea ca orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor.

Potrivit unui document al Băncii Mondiale invocat de economedia.ro, nicio pensie specială nu va depăşi venitul obţinut în timpul perioadei de activitate. Propunerea prevede că, la momentul pensionării, nicio pensie nu poate depăşi 100% din plata netă la momentul pensionării, mai arată Banca Mondială.

Pensiile speciale actuale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, vechimii în serviciu şi reajustării procentului veniturilor obţinute. Perioada minimă de contribuţie va fi similară cu cea utilizată în sistemul public general de pensii, mai propune Banca Mondială. Sistemul reformat se bazează pe principiul contributivităţii.

Cei care lucrează o perioadă mai îndelungată vor primi pensii mai mari şi ratele de acumulare din toţii ani de contribuţie sunt egalizate. Acest lucru răspunde principiului vechimii. Procentul din venitul obţinut care reprezintă pensia a fost redus de la 80% la 65% din venitul brut, conform cerinţelor. Perioada minimă de contribuţie propusă pentru pensiile de serviciu este mai mare decât perioada minimă prevăzută în sistemul public general de pensii.