Predoiu, despre legile justiției: Nu s-a adus nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR. Nicio prevedere nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat, miercuri, la începutul ședinței de Guvern în care sunt dezbătute proiectele legilor justiției, că prin acestea „nu s-a adus nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR” și că, de asemenea, „nicio prevedere nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană”.

„Niciun articol din aceste trei legi, niciun alineat, nicio nuanță nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit articolul 147 alineatul 4 din Constituția României. Deciziile CCR, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor. Repet, nicio atingere nu s-a  adus acestui articol. Toate deciziile CCR sunt și rămân obligatorii, așa cum le stabilește Constituția.

Nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană. Integrarea euro-atlantică face obiectul unui titlu din Constituția României, titlul VI, articolele 148, 149 și ele sunt neatinse. Aceste legi nu au de-a face cu acel regim juridic.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Temerea că prin aceste legi că noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este nejustificat”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Ministrul Justiției a susținut că „aceste trei legi sunt fundamentale pentru justiție și asta explică probabil și dificultățile din ultimii 3 ani privind cristalizarea unor proiecte care să le îmbunătățească și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor”.

„Am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate în discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societatea civilă, și anume în primul rând independența justiției, independența judecătorilor și a procurorilor, în cadrul competențelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere. Un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror”, a precizat Predoiu.

Cătălin Predoiu a adăugat că un alt principiu vizează „responsabilizarea justiției în raport de propriile rezultate, în raport de propria funcționalitate, pentru că aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar din partea sistemului însuși”.

„Cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate în a-și recunoaște propriile vulnerabilități, a le aborda, cu dezbateri, cu controverse, dar, în orice caz, într-un sens constructiv”, a spus ministrul.

Alte principii urmărite sunt întărirea coerenței anumitor decizii și creșterea eficienței sistemului judiciar, potrivit lui Cătălin Predoiu.

Guvernul urmează să aprobe Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară și Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Sunt proiectele inițiate de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, care au fost puse în dezbatere din 2020 și care de-a lungul timpului au fost amplu dezbătute și criticate de magistrați și asociații civice.