Prăbușirea morală a unui luptător? Ce soluție are președintele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a dat semnalul că se pregătește să accepte propunerile ministrului PSD pentru parchete. Numirile sunt inacceptabile, însuși șeful statului i-a criticat repetat pe unii dintre procurorii propuși. Și totuși, în ciuda evidenței, în ciuda standardelor morale pe care și-a ridicat cariera, președintele pare să fie de acord cu procurorii propuși de PSD. Totul – ni se spune – în numele stabilității. Am mai auzit asta în regimul Iohannis. Ar fi soluția complice în fața unui presupus șantaj PSD.

Cel mai probabil, președintele e tentat să facă pace cu PSD cu orice preț. Chiar și cu prețul renunțării la principiile care l-au făcut președinte. Chiar și cu prețul cedării la șantajul PSD: nu trecem bugetul și aruncăm România în criză dacă nu ne pui procurorii. Și, la fel ca Iohannis, poate să invoce nevoia de stabilitate într-o perioadă de criză globală, cu două războaie concomitente.

Doar că această presiune dinspre PSD e simplu de respins. E greu de crezut că Sorin Grindeanu își va scoate partidul de la guvernare. Cum să le explice miilor de primari, președinți de CJ și consilieri că îi decuplează de la resurse? Că nu mai au bugete să plătească clientela de partid? Iar dacă într-adevăr PSD vrea să blocheze bugetul în Parlament, președintele trebuie doar să iasă public și să le explice românilor cine sunt ”crizatorii”. Cine vrea să lase România fără buget, vulnerabilă, cu un război în Golf care aruncă în aer prețurile și securitatea țării. Președintele are la îndemână cuvântul.

Pentru susținătorii lui Nicușor Dan, abdicarea de la lupta anti-PSD e șocantă. El e omul care și-a creat o imagine publică la protestele anti-Victor Ponta, anti-Sorin Oprescu și cu candidaturile independente împotriva Gabrielei Firea. A avut un discurs virulent anti-PSD și anti-corupție.

Acest discurs s-a estompat însă odată ce a ajuns în funcții. Ca primar a avut nevoie de PSD în Consiliul General și a întreținut o relație foarte bună cu Marcel Ciolacu. Ca președinte a avut nevoie de PSD pentru o majoritate guvernamentală. Realitatea l-a transformat într-un operator politic cinic și eficient.

Dar numirile de procurori au o miză crucială. Micul troc politic la primărie sau la funcțiile din ministere e acceptabil politic. Șefia parchetelor dă un semnal politic și moral despre marile valori ale unui lider: stat de drept sau corupție, meritocrație sau clientelism, justiție sau fărădelege.

Cum a ajuns președintele Dan să cauționeze procurori precum Cristina Chiriac, acuzată că a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși? Sau pe Marius Voineag și Alex Florența, pe care el însuși i-a criticat public de șapte ori?

E acesta rezultatul întâlnirilor cu zeci de procurori (printre care, la loc de cinste, și controversatul Nicolae Solomon, potrivit informațiilor G4Media)? Sau al unui troc cu PSD? Sau al unui calcul politic?

Problema e că cine a cedat o dată la șantajul PSD e condamnat să-și ducă mandatul sub semnul acestui șantaj. Se va repeta rapid cu numirile la servicii și cu numirea unui nou premier în locul lui Ilie Bolojan. Nici măcar nu e vreo conspirație, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat public atacul la premier. Apoi va veni la rând scoaterea USR din guvern.

Deja s-a întâmplat cu reforma administrației. PSD a șantajat coaliția de luni bune să nu o schimbe pe Renate Weber, iar acum Weber și-a arătat utilitatea: a atacat la CCR reforma care i-a scos din minți pe PSD-iști.

În ritmul acesta, PSD nici nu ar mai avea nevoie să amenințe cu suspendarea ca să-l controleze pe președinte. Nicușor Dan ar fi, de facto, un președinte cu lesa pe gât.

Și ce putea face Nicușor Dan în această situație, veți întreba? Matematic, grație voturilor din Parlament, PSD controlează coaliția și procesul de suspendare a președintelui în Parlament. Deci nu prea are instrumente.

Istoria recentă ne arată că are instrumente. Cel mai puternic e presiunea publică. A folosit-o și Traian Băsescu, a folosit-o și Klaus Iohannis în primul mandat. Oamenii așteaptă să vadă la Cotroceni un luptător împotriva corupției, un apărător al principiilor clamate în campanie, un reper moral. Iar Sorin Grindeanu, o știm de la OUG 13, cedează sub presiunea străzii. Dar Nicușor Dan a ratat toate ocaziile de a pune PSD la punct. L-a apărat pe ministrul plagiator de la Justiție, a tăcut când PSD l-a impus în guvern pe fostul condamnat definitiv Marian Neacșu, s-a făcut că nu vede blocajele permanente pe reforme.

Nu știm dacă Nicușor Dan va apela la această soluție. Vom afla în două săptămâni, când va veni momentul ca președintele să dea un răspuns la propunerile venite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Decizia lui Nicușor Dan îi va influența mandatul, dar și cursul României. Dacă șeful statului respinge numirile și cere apăsat ca procurorii curajoși și onești să se înscrie în număr mare la o nouă procedură, publicul va înțelege că la Cotroceni există un reper moral. Iar România va primi o nouă șansă pentru o reformă crucială în justiție.

Dacă președintele îi acceptă însă pe procurorii favoriți ai PSD, el se va descalifica în ochii publicului reformist. Va fi, până la finalul mandatului, un breloc al PSD. Iar România se va scufunda în marasmul lipsei totale de încredere într-o justiție controlată politic. Încă un mandat pierdut, încă o victorie pentru sistemul corupt care respinge orice formă de control și transparență.