Povestea unei familii care a lăsat Bucureștiul pentru a cultiva căpșune și cireșe într-o comună din Giurgiu și pe care criza sanitară a adus-o mai aproape de cumpărători

Raluca și Mircea Poenaru au lucrat mulți ani în turism, însă sensibilitatea industriei față de orice eveniment și poluarea din București, unde locuiau, i-au determinat să „se rupă” de Capitală și de vechea meserie. Au cumpărat o fermă în Mironești, județul Giurgiu, unde au moștenit o parte din cireși, iar în 2016 au început și producția de căpșune. Până la declanșarea pandemiei de coronavirus, livrau către mici magazine și comercianți din piețe, însă, când a început criza sanitară, aceștia au sistat comenzile. Astfel, s-au văzut nevoiți să se reorienteze spre persoane fizice, iar acum trimit comenzi către 40-50 de clienți zilnic, pe care vor să îi fidelizeze.

Mircea Poenaru a povestit pentru G4Media.ro cum, în ultimele două luni, ferma a trecut de la întreruperea comenzilor la câștigarea altui tip de clienți, cu care vor să construiască o relație de lungă durată.

Povestea tinerilor fermieri

Familia Poenaru este nouă în domeniu. Raluca (39 de ani) și Mircea (51 de ani) lucrau în turism până nu demult. Locuiau în București și doreau să scape de poluarea din oraș și să se orienteze spre o activitate care nu este atât de sensibilă la orice eveniment, orice criză.

„Pot să spun că am anticipat criza. Omul are nevoie de hrană tot timpul. Se vede și la criza de acum: oamenii nu și-au mai făcut bagaje, dar au cumpărat mâncare. A fost și motivația să ne rupem de poluarea din București, dar să fim aproape de oraș. Sunt 35 de kilometri până în București. Aici avem și o grădină de legume pentru consumul propriu”, spune Mircea Poenaru.

Așa s-a născut ideea pentru ceea ce este în prezent Bio Mironești. În 2016 produceau primele căpșuni.

„Primii cireși i-am moștenit. Proprietarul care ne-a vândut ferma a ținut foarte mult să păstrăm cireșii, pentru că familia lui s-a retras aici în al Doilea Război Mondial și avea amintiri de când era copil și se jucau în acești pomi. I-am respectat această dorință, am mai plantat pe un hectar și jumătate. Am participat și la un proiect cu fonduri europene prin «Tânărul fermier» pentru extinderea livezii, irigațiile pentru căpșuni, achiziția unei noi suprafețe și reconstrucția ecologică, pentru că o parte din pomi sunt pe malul Argeșului, unde alunecă solul”, mai povestește el.

Criza covid a venit odată cu sezonul căpșunilor, dar cu sistarea comenzilor

Cei doi vindeau producția pentru mici magazine sau pentru comercianții din piețe, în vrac. Făceau mai rar livrări, comenzile fiind ridicate de clienți.

„După ce a început pandemia, cam pe la începutul lunii aprilie, am avut reacții negative din partea clienților noștri. Ne-au spus că nu mai au cumpărători, că se caută produsele sigilate, pentru că atunci se vorbea că virusul ar putea fi transmis și de pe produse”, explică Mircea Poenaru.

Raluca și Mircea s-au văzut nevoiți să se reorienteze și s-au gândit că cel mai bine ar fi să ajungă ei la cumpărătorul final.

Deși preferă ambalajele reciclabile, pentru a oferi încredere noilor clienți, în această perioadă au recurs la ambalaje din plastic, iar culegătorii au purtat echipamente de protecție. Au postat pe Facebook imagini cu căpșunele culese și au venit și comenzile. Era în perioada stării de urgență, iar bucureștenii care stăteau închiși în case își doreau să mănânce fructe proaspete.

Acum livrează fructe pentru 40-50 de clienți zilnic, dar nu puteau face asta singuri, pentru că munca în fermă le ocupă 12 ore pe zi. „Atunci am apelat la curierat, tot un start up, care livrează cu mașini frigorifice cu temperatură controlată. Fructele ajung la clienți a doua zi după ce au fost culese, nu stau câteva zile prin depozite, cum se întâmplă ca să ajungă într-un supermarket sau la piață”, spune Mircea.

Cum s-au schimbat planurile de viitor

Cel mai greu, spune Mircea Poenaru, a fost adaptarea la cerințele cumpărătorilor persoane fizice, de la ambalare, la etichetare, la comunicarea personalizată. „Însă livrările au fost mult mai bune, pentru că am descoperit un nou segment de piață”, adaugă el. Un segment pe care vor să îl păstreze: „Intenționăm ca în viitor să avem puncte fixe de livrare pentru clienții noștri din București. Vrem să avem o relația pe termen lung cu clientul final sau cu cei care compun coșuri de fructe și legume a căror trasabilitate este cunoscută”.

De altfel, împreună cu mai mulți producători au constituit Asociația Romcăpșuni, prin care au accesat un alt proiect cu fonduri europene, iar începând de anul viitor își vor vinde produsele în comun.

Cea mai mare provocare pentru toți este lipsa forței de muncă. Prin satele României se găsesc tot mai greu muncitori sezonieri sau zilieri, pentru că cei mai buni au plecat la ferme din vestul Europei. „Am rămas cu cireșele neculese. Am colegi care au rămas cu căpșunele pe câmp. Având soiuri de căpșuni remontante, avem producție din aprilie până în octombrie, iar între fructificări trebuie întreținute culturile și atunci ne permitem să avem trei angajați. Dar pentru cules avem nevoie de forță de muncă pe care cu greu o mai găsim”, se plânge el.

Raluca și Mircea Poenaru au însă planuri pentru a se dezvolta, atunci când viața își va reveni la normal.

Sursa foto: Facebook Bio Mironești

NOTĂ: Articol publicat în cadrul proiectului ”România ajută!”, realizat de G4Media.ro în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer.