Povestea tânărului care a pierdut totul la jocurile de noroc, de la banii de facultate trimiși de părinți la verighetă/ De 5 ani în abstinență, a pus bazele unui centru de ajutor pentru dependenți

Un tânăr din Botoşani, care a fost dependent de jocuri de noroc şi care se află în abstinenţă de mai bine de cinci ani, îşi dedică cea mai mare parte din timpul său liber pentru a da o mână de ajutor celor care îşi doresc, dar nu pot să părăsească sălile de jocuri sau cazinourile.

Andrei are 34 de ani şi este inginer constructor. Deşi este foarte tânăr, a pierdut în săli de jocuri şi în cazinourile din Botoşani, Iaşi şi Suceava sume uriaşe de bani. Din inconştienţă, a rămas fără banii primiţi ca student de la părinţi, fără salariile obţinute în primii ani de angajare, fără banii pe care i-a împrumutat de la bănci pentru „nevoi personale” şi fără banii strânşi din darurile de nuntă.

„Povestea mea de viaţă a fost foarte tristă de la jocurile de noroc, jocuri care te pot duce la nebunie, închisoare sau chiar moarte. Aşa spune şi Programul celor 13 paşi pe care îl folosim noi. (…) Povestea mea a început undeva în anul 2009 – 2010, când eram la facultate. Aveam 21 spre 22 de ani. A început dintr-o glumă cu un coleg care juca des. M-am dus să văd ce face. Am intrat acolo şi am văzut că joacă la păcănele. Am băgat şi eu cinci lei, am luat 200 şi am zis: ‘Gata! Ăsta-i pont. De aici mă îmbogăţesc. Nu mai trebuie să muncesc toată viaţa’. Evident că nu a fost aşa. Azi cinci lei, mâine zece lei. Am început să joc banii pe care mi-i trimiteau părinţii la facultate. Am început să cer din ce în ce mai mulţi bani de la părinţi şi să îi joc şi să îi pierd. La un moment dat am început să joc banii altora, împrumutaţi, evident. Se instalase deja dependenţa. Nu mă mai duceam în sălile de joc ca să câştig. Mă duceam să recuperez sumele foarte mari pierdute”, mărturiseşte Andrei.

Şansa acestuia a fost că nu şi-a abandonat facultatea şi că a reuşit să obţină diploma de licenţă. Cu toate acestea, boala de care suferea, pe care medicii o numesc „joc de şansă patologic”, se acutiza. A reuşit să se angajeze ca inginer constructor, însă primele salarii le-a cheltuit în acelaşi mod, apăsând pe butoanele aparatelor de tip slot machine sau pariind în online sau în cazinouri.

„În 2012 m-am angajat, am aşteptat să treacă primele şase luni şi am făcut credit la bancă, credit pe care într-un weekend l-am terminat într-un cazino din Suceava, pentru că nu mă mai duceam la Iaşi. În 2014, după ce am aşteptat un timp, am refinanţat creditul şi iar m-am dus la Iaşi şi am cheltuit toţi banii. Se instalase dependenţa şi efectiv am pierdut controlul la tot ce însemna viaţa mea. Mă controlau jocurile. Eram întotdeauna stresat, de unde să fac bani, de unde să mă împrumut, pe cine să mai păcălesc să îmi mai dea bani. Îmi făceam fel şi fel de filme. Sunam prietenii şi spuneam că am o problemă de sănătate sau am făcut un accident şi aşa am ţinut-o până în 2016, când mi-am cunoscut actuala soţie”, povesteşte tânărul din Botoşani.

La şirul de pierderi se adaugă şi banii de la nuntă, pe care, fără ca soţia sa să ştie, i-a cheltuit într-o săptămână. Ulterior, în 2017, a luat toţi banii din casă şi a plecat. Timp de o săptămână, a cheltuit banii, dar şi sumele încasate din amanetarea maşinii şi a verighetei.

După ce a fost găsit de familie, a fost pentru prima dată când şi-a dat seama că are nevoie de ajutor. Era luna iunie când a ajuns la preotul Iulian Negru din Iaşi, cel care este inspector în adicţie în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Andrei, care era privit cu reticenţă de familie şi de comunitate, a intrat într-un program de consiliere care a durat aproximativ doi ani, iar una dintre promisiunile sale a fost aceea de a-i ajuta pe alţii atunci când el se va face bine. După un timp, a pus bazele primei comunităţi de jucători anonimi, care are ca scop să asigure consiliere şi terapie pentru dependenţii de jocuri de noroc.

„Grupul s-a mărit de la şedinţă la şedinţă. Încet-încet, au început să apară participanţi de la Bacău, de la Iaşi, de la Cotnari, de la Paşcani, iar în 2021, când am înfiinţat grupul de jucători ‘Minune’ de la Botoşani am căutat pe internet să văd dacă mai există şi alte grupuri în ţară. Am găsit grupul ‘Minte deschisă’ din Cluj- Napoca, grup cu care am luat legătura să văd cum funcţionează. Eram al doilea grup din România, după cel de la Cluj”, a precizat Andrei.

Membrii grupurilor din Cluj şi Botoşani au pus, în primăvara acestui an, bazele unei organizaţii neguvernamentale, Asociaţia Serviciilor Jucătorilor Anonimi, care apără interesele dependenţilor de jocuri de noroc. Din păcate, susţine Andrei, statul român nu deţine nicio statistică cu privire la persoanele dependente de jocuri de noroc şi a celor care au nevoie de consiliere sau terapie.

„În comunitatea jucătorilor anonimi din România avem atât bărbaţi, cât şi femei, de toate vârstele şi toate categoriile sociale. Dependenţa de jocuri de noroc nu te întreabă dacă eşti inginer, dacă eşti avocat, dacă eşti poliţişti, dacă eşti medic, dacă eşti profesor. Dependenţa de jocuri de noroc acaparează persoane din orice zonă socială”, a mai spus tânărul din Botoşani.

De altfel, în perioada 9 – 11 septembrie, a avut loc la Durău Conferinţa Naţională a Jucătorilor Anonimi din România, la care au luat parte, pe lângă zeci de persoane dependente de jocuri de noroc, aflate în abstinenţă, şi reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ai Institutului de Psihiatrie „Socola” şi psihologi.

În prezent, jucătorii anonimi se întâlnesc fizic la Botoşani, Cluj-Napoca şi Bucureşti, în timp ce un grup al jucătorilor anonimi din diaspora au întâlniri online. Informaţiile cu privire la activitatea acestor grupuri pot fi găsite pe site-ul https://jucatorianonimi.ro.

sursa: Agerpres.ro