Povestea avionului pus sub sechestru şi ajuns subiect de dispută la CCR. Din cauza lui, Curtea a declarat neconstituţional un articol din codul de procedură penală

Un avion Cessna 182t de transport şi agrement cu 4 locuri, indisponibilizat într-un dosar de evaziune fiscală, a ajuns subiect de dispută în instanţele de judecată şi la CCR. Atât statul, prin Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), cât şi proprietarul inculpat pentru evaziune vor să vândă sau să exploateze avionul.

Aeronava aparţine unei firme din Deva, Comsid SRL, care a cumpărat-o în 2010 cu 250.000 de euro. Firma e a lui Dorin Cupeţiu, un om de afaceri, al cărui nume apare şi în dosarul comisarului de poliţie Traian Berbeceanu. Afaceristul a fost arestat în octombrie 2012 pentru evaziune fiscală într-un dosar al DIICOT cu prejudiciu de 1,8 milioane de euro. Procesul a început în 2013 la Tribunalul Hunedoara şi nici până astăzi nu s-a ajuns la o sentinţă, deşi până acum au fost 81 de termene. Următoarea înfăţişare este pe 9 august la Tribunalul Hunedoara. Vezi aici.

În anchetă, procurorii au indisponibilizat avionul Cessna, mai multe capete de tir şi maşini de fasonat. Între timp, firma lui Cupeţiu a intrat în insolvenţă şi judecătorul sindic a desemnat un administrator judiciar, Expert Insolvenţă SPRL Deva. Administratorul a cerut evaluarea aeronavei, iar evaluatorul ANEVAR a estimat valoarea acesteia la 943.313 lei, adică în jur de 200.000 de euro. La proces, administratorul judiciar a solicitat instanţei ridicarea sechestrului şi a interdicţiei de exploatare a aeronavei Cessna. Potrivit lui Emil Gros, asociat coordonator la Expert Insolvenţă Deva, existau oferte bune pentru închirierea avionului. Chiar Arcelor Mittal, proprietarul Sidex Galaţi, s-a oferit să plătească 15.000 de euro pe lună pentru transportul aerian de pasageri. Iniţial, judecătorii au spus nu, însă într-un final, pe 15 septembrie 2016, la solicitarea, de această dată, a abia înfiinţatei ANABI, Tribunalul Hunedoara a permis vânzarea aeronavei.

Agenţia a început demersurile de re-evaluare a avionului întrucât trecuseră deja 4 ani de la evaluarea din 2012. Agenţii statului voiau să vândă aeronava prin procedură de valorificare anticipată, adică înainte de o sentinţă definitivă şi să pună banii într-un cont aflat sub sechestru. La finalul procesului, dacă proprietarul va fi găsit vinovat, banii ar fi urmat să fie confiscaţi de stat pentru recuperarea prejudiciului. Dacă dimpotrivă, proprietarul Dorin Cupeţiu va fi găsit nevinovat, el va încasa banii rezultaţi din valorificarea anticipată, plus dobânzile aferente. Vezi aici anuntul ANABI.

Atât proprietarul avionului, cât şi administratorul judiciar al firmei sale, au fost însă nemulţumiţi de decizia instanţei de valorifcare anticipată. Proprietarii vor să vândă ei aeronava şi să ia banii sau să li se permită exploatarea ei, nu să stea banii într-un cont aflat la dispoziţia ANABI. De altfel, potrivit legii ANABI, proprietarul bunului trebuie să-şi dea acordul pentru valorificarea anticipată.

„Nu ne convine pentru că, dacă ANABI, se ocupă de procedura de valorificare anticipată, costurile de evaluare a avionului vor fi scăzute din preţul final. Estimăm că aceste costuri de evaluare ar putea ajunge chiar la 20.000 de euro. De asemenea, banii s-ar distribui către creditori abia după soluţionarea definitivă a dosarului penal, adică după câţiva ani, în timp ce procedura de vânzare în cadrul insolvenţei permite ca banii să fie distribuiţi în cel mult 6 luni. În plus, unul dintre creditori (ai firmei aflate în insolvenţă – n.r.) are ipotecă de rang I pe avion. Eu ca administrator judiciar vreau să iau banii pe el ca să îi dau creditorului, să scap de datorie. Chiar sunt curioasă ce ar fi făcut ANABI dacă ar fi reuşit să vândă avionul? Ei au ipotecă de rang II. I-ar fi dat banii creditorului cu ipotecă de rang I?!”, a declarat Sanda Nastase, asociat la Expert Insolvenţă Deva, administratorul judiciar al Comsid SRL.

Aşa că proprietarii avionului au contestat sechestrul şi decizia Tribunalului Hunedoara de vânzare a aeronavei la Curtea de Apel Alba Iulia. Procesul a început pe 26 septembrie 2016, iar în decembrie acelaşi an, instanţa a admis o excepţie de neconstituţionalitate. Procesul a ajuns la CCR. „Admite cererea formulată de partea responsabilă civilmente Comsid SRL – în insolvenţă, reprezentată de administrator special Cupeţiu Monica şi în consecinţă, sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.252 indice 3 alin.3 teza finală din Codul de procedură penală. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 19.12.2016”, a fost decizia instanţei.

• Pe 22 mai 2018, CCR a admis excepţia şi a constatat că dispoziţiile articolului din codul de procedură penală care nu permit contestarea sechestrului în timpul procesului sunt neconstituţionale. „În urma deliberării, cu unanimitate de voturi: <<Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.252 indice 3 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală care nu permite, în cursul judecăţii, contestarea luării de către instanţă a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate, este neconstituţională>>. În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că, dacă în cursul urmăririi penale, încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi de valorificare a bunurilor mobile sechestrate poate fi contestată atât cu privire la dispunerea valorificării, cât şi cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acesteia (…), în cursul judecăţii încheierea instanţei de valorificare a bunurilor mobile sechestrate poate fi contestată numai cu privire la modul de aducere la îndeplinire a acestei încheieri, măsura dispunerii valorificării bunurilor mobile sechestrate neputând fi supusă vreunei căi de atac (…). Aşa fiind, întrucât dreptul la un proces echitabil poate fi examinat în legătură cu încălcarea/negarea unor garanţii procesuale privind drepturi cu caracter civil, respectiv dreptul de proprietate privată, reglementarea unei căi de atac efective în beneficiul persoanelor al căror drept de proprietate este afectat prin măsuri procesuale restrictive reprezintă o exigenţă constituţională pe care legiuitorul trebuie să o respecte în vederea protejării şi garantării dreptului de proprietate privată. În concluzie, lipsa unei căi de atac separate împotriva încheierii instanţei de judecată (fond sau apel) prin care s-a dispus valorificarea unui bun mobil sechestrat contravine drepturilor consacrate de (…) Constituţie”, se arată în decizia CCR.

Acum, Curtea de Apel Alba Iulia aşteaptă motivarea deciziei CCR pentru a vedea ce va face cu avionul pus sub sechestru. Următorul termen de judecată este pe 16 iulie 2018.

Între timp, avionul nu produce nimic pentru că nu este exploatat. În schimb, consumă bani pentru întreţinere. Aeronava este de aproape 6 ani garată într-un hangar la aerodromul de la Săuleşti, de lângă Deva. Potrivit administratorului judiciar, numai în primii doi ani, întreţinerea avionului a costat aproape 245.000 de lei, adică aproape 55.000 de euro, cheltuieli cu chiria hangarului, asigurare, salariul pilotului care face zborurile de mentenanţă şi revalidarea licenţei de zbor. Acum, avionul a rămas fără autorizaţie de zbor întrucât instanţa nu a aprobat cererea privind deplasarea lui în Ungaria pentru revizie. „Costurile de garare se achită de către Comsid SRL, acestea ridicându-se la aproximativ 600 de lei, lunar”, a arătat administratorul judiciar pentru G4media.ro.

Cine e Dorin Cupeţiu, proprietarul avionului. Este un om de afaceri din Deva judecat pentru evaziune fiscală cu prejudiciu de 1,8 milioane de euro. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT şi poliţiştii de la BCCO Alba conduşi la acea vreme de comisarul Traian Berbeceanu. De altfel, numele lui Cupeţiu apare şi în dosarul lui Berbeceanu. Potrivit acuzaţiilor DIICOT, Cupeţiu ar fi aflat de o percheziţie de la Berbeceanu. Poliţistul ar fi primit în schimbul presupuselor servicii o maşină. Traian Berbeceanu a fost achitat însă în primă instanţă, iar procurorii de la DIICOT Alba care l-au acuzat de astfel de lucruri au primit 7 ani de detenţie pentru fabricare de probe. Decizia nu este însă definitivă.