Home » Ochii pe rețele » Postări fake și acuzații fără probe despre drona din Galați, viralizate și rostogolite masiv pe rețele în mini-vacanța de Rusalii: ”Drona mai slabă decât butelia” și ”înscenarea Ucrainei”, între favorite
Secțiune susținută de Fundația Konrad Adenauer

Postări fake și acuzații fără probe despre drona din Galați, viralizate și rostogolite masiv pe rețele în mini-vacanța de Rusalii: ”Drona mai slabă decât butelia” și ”înscenarea Ucrainei”, între favorite

2381
Postări fake și acuzații fără probe despre drona din Galați, viralizate și rostogolite masiv pe rețele în mini-vacanța de Rusalii: ”Drona mai slabă decât butelia” și ”înscenarea Ucrainei”, între favorite
sursa foto: captură de ecran
Ascultă articolul

Sute de mii de vizualizări au strâns, în mini-vacanța de Rusalii, acuzații sau fake-uri rostogolite în social media despre drona prăbușită în Galați, făcute fără niciun fel de dovadă de politicieni extremiști și pro-ruși, preluate de portavocile mediatice ale mișcării “suveraniste” din online și amplificate de propaganda Kremlinului. Pe scurt, drona nu ar fi putut fi reală sau, în orice caz nu rusească, pentru că a produs mai puține pagube “decât o butelie”.

- articolul continuă mai jos -
  • UPDATE 3 iunie, Ora 08:00 Afirmația conform căreia postarea lui Robert Turcescu ar fi fost ștearsă a fost transmisă greșit dintr-o eroare a reporterului G4Media pentru care ne cerem scuze. Postarea a fost publicată doar pe profilul său, nu și pe pagina de creator a fostului jurnalist, fapt care a generat și eroarea.

Articolul inițial

Altfel spus, drona rusească Geran-2 care a lovit vineri dimineață un bloc din Galați ar fi, de fapt, “o înscenare” pusă la cale de autoritățile ucrainene, în colaborare cu cele din România, din mai multe motive, inclusiv sporirea ajutorului militar pentru Ucraina. 

Mesajele conspiraționiste și fake-urile au începută să apară pe rețelele de socializare aproape imediat după ce știrea a ajuns în spațiul public.

Printre primii care au propagat astfel de idei se numără Robert Turcescu, fost jurnalist și politician cunoscut pentru propagarea de fake-uri și dezinformare în online, dar și Gheorghe Piperea, europarlamentar din partea partidului extremist AUR. Detalii, aici.

Turcescu a șters, între timp, postarea în care insinua că drona a venit “taman când era nevoie de un impuls…” pentru semnarea contractelor de achiziții din SAFE, dar a continuat să propage această narațiune și în zilele care au urmat, prin alte postări.

Piperea, în schimb, nu a șters postarea în care a afirmat că ideea că drona ar fi fost rusească vine de la “presa cualiti și social-media ucraineană” nici după ce autoritățile au confirmat proveniența acesteia. Postarea sa a strâns, între timp, peste 5.000 de reacții și 700 de comentarii între timp, dintre care majoritatea amplifică informația falsă că drona era “ucraineană” sau “trimisă de la Bruxelles”, printre altele.

sursa foto: Captură de ecran

Important de amintit este faptul că AUR promovează în mod activ narațiunile Rusiei în România și se opune ajutorului acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, iar partidul extremist a condamnat atacul cu dronă, dar nu a scos nicio vorbă de Rusia. 

George Simion, liderul AUR, a refuzat să identifice agresorul și nici nu a spus vreun cuvânt despre Rusia în primul mesaj pe care la transmis după incidentul de joi, de exemplu.

Răspândirea acestei narațiuni nu a fost cauzată, însă, doar reprezentanților AUR. După reacțiile inițiale venite de la Piperea și Turcescu, întregul ecosistem “suveranist” din online a preluat și amplificat ideea că întregul incident a fost, în realitate, o înscenare, iar unii politicieni extremiști și infuenceri au devenit chiar virali cu acuzații directe că autoritățile de la Kiev și cele de la București au complotat împreună pentru a alimenta “isteria anti-rusă”, a instiga un conflict între România și Rusia sau pentru a aduce diverse foloase Ucrainei.

Toate aceste acuzații au fost, în mod evident, făcute fără dovezi, dar cea mai populară teorie este că o dronă sau un atac rusesc autentic ar fi fost mult mai distructiv decât incidentul din Galați. 

Acestea sunt doar unele dintre dezinformările împinse, de pildă, de Ion Cristoiu, fost șef la Evenimentul Zilei în anii ‘90 și cunoscut pentru preluarea narațiunilor pro-ruse. Cristoiu a publicat, de joi până în prezent, o duzină de videoclipuri care au strâns aproape 100.000 de vizualizări despre “minciunile” guvernului despre dronă, despre cum Nicușor Dan “ne bagă în război” și cum incidentul ar fi fost o înscenare pentru a alimenta atitudini anti-ruse și a forța semnarea contractelor prin SAFE; printre multe altele – el a fost preluat și folosit inclusiv de propaganda oficială a Kremlinului. Detalii aici.

sursa foto: Captură de ecran

În fapt, canalele oficiale de propagandă ale Kremlinului și politicienii ruși au făcut tot posibilul să sporească confuzia din ultimele zile cu privire la proveniența dronei. Pe lângă articole scrise de TASS; agenția de stat a Rusiei, care s-a bazat și pe dezinformările propagate de Cristoiu, Vladimir Putin însuși a afirmat că “nimeni nu poate spune care este originea” în lipsa unei expertize și a spus că drone ucrainene au mai intrat și pe teritoriul altor state NATO, unde ar fi fost “confundate” cu drone rusești. Detalii aici.

Dictatorul rus a făcut aceste declarații în condițiile în care alți politicieni ruși amenințaseră deja România și întreaga Uniune Europeană imediat după atac – cel mai bun exemplu în acest sens este fostul președinte rus Dmitri Medvedev.

  • Cetățeni ai țărilor UE, ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și să nu vă mire nimic. Somnul liniștit s-a terminat. Dar știți pe cine să întrebați de ce!”, a transmis Medvedev, pe X (fostul Twitter), vineri dimineața.

În speță similară, Diana Șoșoacă, șefa partidului extremist SOS, a devenit virală cu mai multe conspirații despre cum incidentul este o încercare „nu doar a lui Zelenski, dar și a NATO, Ursulei von der Leyen și a Uniunii Europene de a împinge România să atace Rusia și să facă război” și cum “dacă dădeau rușii pe bune, bubuia tot blocul și mureau toți”.

Șoșoacă a postat în fiecare zi, de joi până marți, despre acest subiect și a strâns doar pe pagina ei de Facebook, peste 700.000 de vizualizări, 20.000 de reacții și mii de distribuiri și comentarii furibunde pentru postări video, comunicate și fragmente din interviuri oferite presei de stat din Rusia și canalelor pro-ruse din România în care propagă aceste informații false.

Unele dintre acestea au fost postate și pe paginile secundare ale SOS și în grupurile ei de susținători de pe Facebook, unde s-au viralizat în continuare, cu mii de reacții și sute de comentarii.

sursa foto: Captură de ecran

În același timp, liderii partidelor mai mici din sfera “suveranistă”, cum ar fi Claudiu Târziu (Acțiunea Conservatoare) și Mihai Lasca (Patrioții Poporului Român) nu au făcut acuzații explicite de sabotaj, dar au venit în spațiul online cu mesaje care condamnă înarmarea României prin SAFE și afirmă că “românii se trezesc și nu mai cred în pericolul rusesc”.

Pe lângă politicienii extremiști și pro-ruși, această narațiune a fost alimentată de numeroși internauți și influenceri “sceptici”, majoritatea dintre ei suveraniști, care au insinuat pe parcursul minivacanței că o dronă rusească ar fost mult mai distructivă, în contextul în care “o butelie de gaz a dărâmat jumătate de bloc” – “Larisa Spune”, o pagină de Facebook anonimă care postează exclusiv conținut suveranist, a strâns peste 2.200 de reacții și 600 de comentarii cu această remarcă. 

sursa foto: Captură de ecran

Numeroase alte postări care pun la îndoială așa numitul “scenariu” în manieră similară au strâns zeci de mii de vizualizări, reacții și sute de comentarii individuale în minivacanță, chiar și după ce autoritățile au confirmat oficial că este vorba despre o dronă de proveniență rusească, cu o încărcătură explozibilă de 30 de kilograme.

Facebook-ul, în special, a fost inundat cu “analize” care explică că o astfel de dronă ar fi trebuit să producă avarii mult mai mari și să rănească mai multe persoane, dar aceste postări bazate, practic, doar pe suspiciuni și păreri personale.

sursa foto: Captură de ecran

Articolul face parte dintr-o serie din cadrul proiectului Social Media Monitoring sprijinit de Fundația Konrad Adenauer

A editat Andreea Pavel

Știri video

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole