Polonezul Donald Tusk, pe cale să devină primul preşedinte est-european al Partidului Popular European

Polonezul Donal Tusk, preşedintele în exerciţiu al Consiliului UE, este unicul candidat la preşedinţia PPE (dreapta), cel mai important partid european, la succesiunea francezului Joseph Daul, a anunţat luni formaţiunea, relatează AFP, transmite News.ro.

Aceasta ar fi prima oară când un est-europan ar conduce cea mai mare familie de dreapta în UE, în care se află Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel şi Partidul francez Les Républicains (LR, opoziţie).

Numirea sa la conducerea PPE, fără suspans, din cauza lipsei vreunui competitor, urmează să aibă loc miercuri, la Zagreb, în Croaţia, în cadrul unui congres al partidului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Alegerea urmează să aibă loc prin vot secret, exprimat de aproximativ 700 de delegaţi, iar rezultatul urmează să fie proclamat miercuri seara, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a PPE.

Tusk, în vârstă de 62 de ani, a ocupat în ultimii cinci ani unul dintre posturile-cheie în instituţiile europene, preşedinţia Consiliului UE, pe care o lasă la 1 decembrie fostului premier belgian Charles Michel.

Neiubit în partidul conservator naţionalist aflat în prezent la putere în Polonia – Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) -, Tusk, un fost premier polonez de centru-dreapta, a modernizat funcţia de preşedinte al Consiliului UE.

Cu un anumit umor pe reţele de socializare, Tusk şi-a multiplicat avertismentele adresate Regatului Unit în negocierile cu privire la Brexit, refuzând un divorţ ”à la carte” al acestei ţări cu UE.

Un fost şef de orchestră al summiturilor europene, el va avea nevoie de tot talentul de conciliator pentru a calma PPE, agitat de tensiuni.

Astfel, germanul Manfred Weber, candidat la preşedinţia Comisiei Europene (CE), a fost respons în vară de către preşedintele francez Emmanuel Macron, cea ce a provocat grimase, întrucât această formaţiune a ieşit victorioasă din alegerile europene. Însă altă membră germană a PPE, Ursula von der Leyen, a fost aleasă.

În plus, relaţiile Partidului Fidez al liderului ungar Viktor Orban cu PPE au fost extrem de tensionate în ultimele luni. În urma unor declaraţii populiste şi unei campanii împotriva UE, PPE a decis în martie să-l suspende.

Niciun delegat Fidesz nu va participa la Congresul PPE la Zagreb.

Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi poate fi prelungit pe termen nedeterminat, o funcţie ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat alsacianul Joseph Daul.

De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburgehz.

sursa foto: Agerpres.ro