Poliţia suedeză investighează un posibil motiv rasist pentru atacul de la şcoală, cel mai grav din istoria ţării. Printre victime sunt mai mulţi sirieni

Poliţia din Suedia investighează dacă cel mai grav atac armat în masă din istoria ţării a avut o motivaţie rasială, după ce a reieşit că persoane de mai multe naţionalităţi, inclusiv sirieni, s-au numărat printre cele 10 ucise, marţi, de un atacator care apoi s-a sinucis, într-un centru de educaţie pentru adulţi din Orebro, relatează The Guardian, transmite News.ro.

Anna Bergqvist, care conduce ancheta poliţiei, a declarat că marţi, la Campus Risbergska, un centru de educaţie pentru adulţi din oraşul Örebro, au fost ucise persoane de „naţionalităţi multiple, sexe diferite şi vârste diferite”. Întrebată de reporteri dacă există vreo dovadă a unei motivaţii rasiste pentru atac, Bergqvist a declarat: „Ne uităm la toate aceste aspecte”.

Ambasada Siriei la Stockholm a declarat că cetăţeni ai săi se numără printre morţi. „Cu profundă tristeţe şi durere, Ambasada Republicii Arabe Siriene în Regatul Suediei îşi exprimă condamnarea fermă faţă de incidentul criminal care a avut loc în oraşul suedez Örebro, care s-a soldat cu victime nevinovate”, a scris ambasada pe pagina sa oficială de Facebook, transmiţând „sincere condoleanţe familiilor victimelor, inclusiv dragi cetăţeni sirieni, şi poporului suedez prietenos”.

Printre victime se numără Salim Iskef, în vârstă de 28 de ani, care şi-a sunat logodnica de la şcoală şi i-a spus că a fost împuşcat. 

„M-a sunat şi mi-a spus: Am fost împuşcat, ne-au împuşcat. A spus că mă iubeşte şi acesta a fost ultimul lucru pe care l-am auzit”, a povestit printre lacrimi, la STV, Kareen Elia, de 24 de ani. În timpul apelului video, ea a putut vedea pe cineva nemişcat lângă el şi sânge pe mâna lui. Cuplul intenţiona să se căsătorească pe 25 iulie. Rezervaseră locul, iar Elia, care a venit în Suedia din Siria în 2015, îşi probase rochia de mireasă. Elia încă nu ştie ce s-a întâmplat cu logodnicul ei şi nu a primit încă un anunţ oficial de deces de la poliţie. 

„Încă vreau să cred că s-ar putea întoarce acasă. Nu putem dormi, stăm la fereastră aşteptându-l să vină acasă. Nimeni nu vrea să creadă că este mort”, a declarat ea. „Dacă nu este în viaţă, vrem doar să îi vedem trupul”, adaugă tânăra.

Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat că nu poate confirma numele celor care au murit deoarece procesul de identificare continuă.

CE SE ŞTIE DESPRE ATACATOR

Până în prezent, poliţia a dezvăluit puţine informaţii despre victime sau despre atacator, în afară de faptul că se crede că acesta a acţionat pe cont propriu.

Presupusul atacator, care se numără printre morţi, s-ar numi, potrivit presei, Rickard Andersson, avea 35 de ani şi ar fi făcut cursuri la şcoala pe care a atacat-o. El locuia în Orebro. Se pare că acesta ar fi urmat câteva cursuri de matematică la şcoală în urmă cu câţiva ani şi era şomer de 10 ani.

Joi, poliţia a refuzat din nou să confirme identitatea acestuia până la confirmarea ADN.

Poliţiştii precizaseră anterior că suspectul nu are nicio legătură cunoscută cu bandele criminale şi că nimic nu sugerează că a acţionat din motive ideologice.

Suspectul deţinea un permis pentru patru arme, care au fost toate confiscate de poliţie. Trei dintre ele se aflau lângă el, la locul faptei, atunci când agenţii au ajuns acolo.

„Ceea ce putem spune este că există informaţii potrivit cărora el ar putea fi, într-un fel, legat de şcoală, că ar fi putut frecventa această şcoală anterior”, a declarat Bergqvist .

Poliţiştii au declarat că, deşi „imaginea începe să se clarifice” în cadrul anchetei, ei „nu sunt pregătiţi să ofere răspunsuri detaliate. Vrem să fim siguri înainte de a vorbi”, a transmis poliţia.

Locuinţa suspectului a fost percheziţionată, agenţii au examinat telefoanele acestuia şi au analizat filmele şi clipurile audio prezentate de martori.

Poliţiştii au găsit un „infern”, cu „oameni morţi, răniţi, ţipete şi fum”, când au ajuns la şcoală, la cinci minute după ce alarma a fost dată marţi, la ora locală 12.33, a declarat Lars Wirén, şeful poliţiei din Örebro. La scurt timp după ce au intrat, poliţiştii au văzut fumul care se ridica şi au crezut că un bărbat înarmat care se apropia cu o armă asemănătoare unei puşti va trage asupra lor.

REACŢII ÎN LUMEA POLITICĂ SUEDEZĂ

Magdalena Andersson, liderul social-democraţilor din opoziţie şi fost prim-ministru suedez, a declarat că şcoala era cunoscută pentru că avea un corp de studenţi divers. „Trebuie să aşteptăm până la finalizarea anchetei poliţiei pentru a şti ceva despre motiv şi, de asemenea, când vor putea spune cine a fost această persoană”, a spus ea. „Dar ceea ce este bine cunoscut este că aceasta este o şcoală cu elevi din multe părţi ale lumii”, a adăugat ea.

Fără reacţia rapidă a poliţiei, i-au spus martorii când a vizitat Örebro, miercuri, numărul morţilor ar fi putut fi considerabil mai mare.

Alegerea în 2022 a guvernului de coaliţie suedez, condus de moderaţi, dar care depinde de sprijinul unui partid de extremă dreaptă, a dus la creşterea politicilor anti-imigranţi în Suedia, contribuind la retorica rasistă şi la polarizarea socială.

„Ca social-democrat, mi-am petrecut ultimii doi ani susţinând că trebuie să rămânem uniţi în societatea noastră. Nu avem nimic de câştigat dintr-o mai mare divizare sau polarizare în societatea noastră. Cel mai bine ne-am descurcat în ţara noastră atunci când am fost capabili să rămânem uniţi, să lucrăm împreună şi să avem grijă unii de alţii”, a subliniat Andersson.

Ea a îndemnat, de asemenea, la reconsiderarea imediată a legislaţiei privind armele. „Ceea ce ştim deja este că există prea multe arme disponibile în societatea noastră, aşa că trebuie să facem ceva în această privinţă”, a cerut fostul premier.

Andersson a solicitat, de asemenea, o acţiune la nivelul UE pentru a introduce restricţii pentru platformele de social media care, în opinia sa, oferă prea multă expunere la violenţă tinerilor şi copiilor. „Nu numai în Suedia, ci peste tot în lume, există prea mult material pe platformele de socializare care romanţează violenţa. Iar din cauza modului în care funcţionează algoritmul, prea mulţi dintre copiii noştri, tineri şi alţii se confruntă cu violenţa în fiecare zi când îşi deschid telefonul”, a arătat Andersson.

De la atacul armat, au existat apeluri din ce în ce mai numeroase – inclusiv din partea ministrului educaţiei, Lotta Edholm, – pentru modificarea culturii suedeze a şcolilor deschise, în care este permis accesul liber al publicului.