Planul de reînarmare al Germaniei, în valoare de 83 de miliarde de euro, marginalizează armele americane

Noul plan de achiziții militare al Germaniei, obținut de POLITICO, arată că Berlinul va orienta campania sa masivă de reînarmare în principal către industria europeană, doar 8 procente din achiziții fiind destinate armelor americane.

Aceasta este o lovitură pentru Donald Trump, care a exercitat presiuni asupra țărilor europene pentru a continua să cumpere arme americane, în ciuda turbulențelor geopolitice generate de Casa Albă.

Planul de achiziții arată că Germania se pregătește să încheie contracte în valoare de aproape 83 de miliarde de euro în cursul anului viitor. Lista, întocmită pentru comisia bugetară a parlamentului german, detaliază 154 de achiziții majore în domeniul apărării între septembrie 2025 și decembrie 2026.

Conform legislației germane, orice contract cu o valoare mai mare de 25 de milioane de euro trebuie supus aprobării parlamentului. Și în acele pagini, proiectele conduse de companii americane apar doar în câteva cazuri.

Singurele achiziții importante conduse de contractori americani sunt aproximativ 150 de milioane de euro alocați pentru torpile atașate la aeronava P-8A a Boeing și aproximativ 5,1 miliarde de euro pentru rachetele și lansatoarele de apărare aeriană MIM-104 Patriot ale Raytheon.

Luând în calcul și alte achiziții conduse de SUA de pe listă – de la rachete AMRAAM și ESSM la pachete radio – totalul ajunge la aproximativ 6,8 miliarde de euro, circa 8% din planul Berlinului, restul fiind destinat în proporție covârșitoare industriei europene.

Germania, un client bun

În ultimii ani, Germania a fost unul dintre cei mai mari cumpărători de echipamente de apărare ai Washingtonului.

Conform datelor guvernului SUA, Berlinul a aprobat vânzări militare externe în valoare de peste 17 miliarde de dolari între 2020 și 2024, atingând un record de 13,9 miliarde de dolari în 2023, ceea ce evidențiază creșterea cererii în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Această creștere a făcut din Germania una dintre principalele destinații mondiale pentru exporturile de arme americane, alături de Polonia și Japonia. Acum, Germania pare să se concentreze pe industria europeană.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, membrii europeni ai NATO au cumpărat 64% din armele lor din SUA între 2020 și 2024.

Trump dorește ca această tendință să continue.

După încheierea unui acord comercial cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în iulie, Trump a anunțat că UE va cumpăra „cantități uriașe” de arme americane în valoare de „sute de miliarde”.

Declarația comună din cadrul acelui acord a mers și mai departe, promițând că UE „intenționează să crească substanțial achizițiile de echipamente militare și de apărare din Statele Unite, cu sprijinul și facilitarea guvernului american”.

Dar cheltuielile pentru apărare în Europa nu sunt decise la Bruxelles, ci de guvernele naționale. Iar la Berlin, cifrele spun o altă poveste.

Cel mai scump element este programul fregatei F-127, care urmează să fie proiectat de gigantul german TKMS. Programul, care urmează să fie prezentat comitetului bugetar în iunie 2026, are un cost estimat de 26 de miliarde de euro. Noile nave de război sunt destinate să asigure apărarea aeriană și antirachetă pe distanțe lungi pentru marina militară.

Un alt element central este Eurofighter Tranche 5 – construit de Airbus, BAE Systems și Leonardo – cu 4 miliarde de euro care urmează să fie aprobate în octombrie 2025 pentru noi aeronave și alte 1,9 miliarde de euro pentru modernizarea radarelor. Împreună cu investiții suplimentare în sisteme de război electronic, planul arată că Berlinul își dublează flota europeană existentă de avioane de luptă pentru a compensa întârzierile de producție ale problematicului Future Combat Air System (FCAS), un avion de luptă de nouă generație care ar trebui construit de Germania, Franța și Spania.

Armata ocupă, de asemenea, un loc important. În octombrie sunt prevăzute peste 3,4 miliarde de euro pentru vehicule blindate Boxer suplimentare, construite de Rheinmetall și KNDS. La aceasta se adaugă 3,8 miliarde de euro pentru un nou distrugător de tancuri cu roți, al cărui nume nu a fost încă dezvăluit.

Câteva proiecte de pe listă, cum ar fi un sistem mobil de sprijin pentru recunoaștere în valoare de 40 de milioane de euro, denumit MAUS, beneficiază de finanțare, dar nu au un contractant desemnat public.

Eforturi de modernizare

Programele sensibile din punct de vedere politic includ o modernizare în valoare de 2,3 miliarde de euro a rachetelor de croazieră Taurus, care urmează să fie aprobată în decembrie. Cancelarul german Friedrich Merz se află sub presiunea Kievului de a le furniza Ucrainei, dar până în prezent guvernele germane succesive s-au opus transferului rachetelor.

Apărarea aeriană este un alt obiectiv major. Planul include peste 300 de milioane de euro pentru unități suplimentare IRIS-T SLM construite în Germania, 755 de milioane de euro pentru rachete lansate de pe nave și 490 de milioane de euro pentru noi rachete de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.

Unul dintre proiectele mai riscante de pe listă este Eurodrone, cu 196 de milioane de euro alocați pentru dezvoltarea sistemului său de „detectare și evitare” – o condiție prealabilă pentru ca drona să poată zbura în siguranță în spațiul aerian european. Programul, condus de Airbus, Dassault și Leonardo, a fost afectat de întârzieri și creșterea costurilor, dar Berlinul continuă să acorde finanțare nouă în acest ciclu bugetar.

Cota marinei depășește viitoarele fregate. Modernizarea actualelor fregate F-123 ale Germaniei are un cost de 1,7 miliarde de euro, iar un pachet de sisteme de luptă antisubmarină și torpile noi va adăuga încă câteva sute de milioane de euro.

Documentul enumeră, de asemenea, zeci de contracte mai mici, dar totuși semnificative: 274 de milioane de euro pentru o navă auxiliară a flotei și sute de milioane pentru camioane noi, aparate radio, drone și muniție de toate calibrele. Luate împreună, acestea constituie un efort cuprinzător de modernizare care vizează toate ramurile forțelor armate.