Piața de miliarde care nu încape pe podium: Investiția în moda plus-size

După o perioadă în care incluziunea corporală părea să câștige teren în industria modei, sezonul toamnă-iarnă 2025 a marcat un recul vizibil. Potrivit unui raport Vogue Business, doar 0,3% dintre modelele de pe podiumuri au fost plus-size (mărimea 14+), în scădere față de 2,4% în 2022. Presa internațională a notat lipsa diversității corporale, iar Vogue a fost criticată pentru alegerea unui model slab în promovarea unui concept inspirat din musicalul „Hairspray”, care are în centru o protagonistă plus-size, relatează Fashion Dive.

Emma Medeiros, expertă în PR de modă plus-size, subliniază că a fi plus-size nu este o tendință, ci o realitate demografică. Datele CDC arată că dimensiunile medii ale taliei în SUA corespund mărimilor XL-XXL. Mai mult, un studiu Plunkett Research din 2016 arăta că 68% dintre femeile americane poartă mărimea 14 sau mai mare – procentaj ce rămâne ridicat în ciuda popularității recente a medicamentelor pentru slăbit de tip GLP-1.

Chiar și cu o ușoară scădere a cererii viitoare, valoarea pieței pentru haine plus-size este în creștere. Estimările variază între 114 miliarde și 350 miliarde de dolari până în 2032. Mai multe branduri au intrat pe acest segment mai degrabă pentru potențialul economic decât pentru diversitate. Jack Plunkett afirmă clar că nu e vorba despre o tendință socială, ci despre cucerirea unei categorii de piață semnificative.

Deși există branduri dedicate precum Torrid sau Lane Bryant, plus-size rămâne insuficient reprezentat în retailul de masă. Deși branduri ca H&M sau Reformation și-au extins mărimile, implementarea a fost deseori inconsistentă. Campaniile de expansiune s-au dovedit de scurtă durată, iar inițiativele unor branduri mari au fost abandonate rapid, lăsând clienții dezamăgiți și neîncrezători.

Un alt obstacol este lipsa de adaptare a designului la corpuri reale. Designerii presupun că toate femeile plus-size au aceleași gusturi, dar clienții din această categorie au preferințe variate, la fel ca restul consumatorilor. În plus, multe haine nu sunt croite corect pentru aceste siluete. Plus-size modelul și consultantul Steven Green atrage atenția că un fit prost comunică superficialitate și lipsă de angajament real față de incluziune.

Pe lângă croi și selecție, imaginea promovată contează. În epoca social media, clienții nu mai doresc corpuri perfecte retușate. Vor să vadă oameni reali, cu corpuri ca ale lor. Totuși, chiar și brandurile plus-size evită uneori să folosească modele plus-size, greșeală care subminează încrederea consumatorilor. Experții subliniază și importanța limbajului respectuos și natural, în locul mesajelor forțate de tip „queen” sau „empowerment”.

Succesul real în moda plus-size cere un angajament profund. Expertul Steven Green spune că incluziunea trebuie să fie parte din identitatea brandului, nu doar un proiect punctual. Acest lucru înseamnă implicarea persoanelor plus-size în procesul creativ, în poziții de decizie și design. Clienții plus-size sunt exigenți, loiali, dar și reticenți, tocmai pentru că au fost dezamăgiți de multe ori. Dacă o marcă reușește să îi câștige, recompensa poate fi considerabilă și de durată.