„Personalitatea” furnicilor o determină pe cea a coloniei din care fac parte

„Personalitatea” furnicilor o determină pe cea a coloniei lor, potrivit unui studiu publicat miercuri, care susține ipoteza potrivit căreia mica insectă este rezistentă la orice „conformism social” în cadrul grupului din care face parte, scrie presa franceză.

Departe de a fi un grup omogen de soldați sau de lucrătoare disciplinați, coloniile de furnici prezintă o varietate de comportamente. La fel ca în cazul multor grupuri de animale așa-zis sociale.

Dar înțelegerea interacțiunii dintre „comportamentul individual și cel colectiv rămâne o provocare majoră în biologia comportamentală și evoluționistă”, notează studiul publicat în revista Biology Letters a Royal Society.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Și asta pentru că nu există „un răspuns clar la întrebarea dacă comportamentul unui individ se schimbă atunci când se află într-un grup”, a explicat pentru AFP profesoara de etologie Patrizia d’Ettorre, specialistă în insectele sociale.

Echipa acestei coautoare a studiului și cercetătoare la laboratorul de etologie experimentală și comparată al Universității Sorbona Paris Nord a căutat un răspuns cu furnici din specia Aphaenogaster senilis.

Mai întâi a supus aproximativ o sută de furnici lucrătoare la două teste care arată „existența trăsăturilor de personalitate”.

Aceste teste clasice măsurau tendința fiecărei insecte de a se aventura în afara cuibului – în acest caz o eprubetă – și apoi de a se aventura mai mult sau mai puțin departe într-o incintă.

Cercetătorii au format apoi grupuri omogene de furnici în funcție de personalitatea lor mai mult sau mai puțin exploratoare, în ideea de a „vedea dacă comportamentul lor se va schimba în funcție de grupul din care fac parte”.

Sarcini de supraviețuire

Ei au supus apoi aceste grupuri la teste care le confruntau cu sarcini importante de supraviețuire.

De exemplu, să știe cum să folosească o unealtă – să înmoaie un burete mic într-o soluție de zahăr și să-l ducă înapoi la cuib. Recunoașterea și atacarea unui inamic. Colectarea de mici muște moarte. Transportarea larvelor de furnică într-un cuib nou atunci când cel vechi nu mai este disponibil.

În mod nesurprinzător, echipa a constatat că „grupurile formate din furnici exploratoare erau mai bune la toate sarcinile”, potrivit profesorului d’Ettorre.

Pe de altă parte, în grupurile formate din furnici mai puțin aventuroase, „ne-am fi așteptat ca anumiți indivizi să se pună în mișcare și să își schimbe comportamentul, dar nu a fost cazul”.

Cu alte cuvinte, și în conformitate cu ipoteza „tipului comportamental”, experimentul a arătat că „personalitatea furnicii nu se schimbă atunci când se află într-un grup”, explică profesorul d’Ettorre.

Cu toate acestea, într-o colonie, aceste furnici neavangardiste trebuie să aibă o utilitate, subliniază cercetătorul care studiază insectele sociale de 30 de ani.

Dacă furnica mai puțin îndrăzneață nu este atât de utilă pentru sarcini esențiale, ea trebuie să fie utilă pentru alte sarcini la fel de esențiale pentru viața coloniei.

Acesta este motivul pentru care ar fi „interesant ca în viitor să se înființeze grupuri eterogene pentru a le testa performanțele” în comparație cu grupurile omogene, potrivit Pr d’Ettorre.

Acest lucru se datorează faptului că fiecare furnică excelează la cel puțin o sarcină, iar foarte puține sunt bune la mai multe.

În studiul lor, echipa LEEC a identificat doar cinci „lucrătoare de elită” din 280, capabile să ia parte la cel puțin trei dintre cele patru sarcini de testare.