Persoanele care efectuează plăți electronice prin carduri sau alte aplicații mobile fără consimțământul titularului riscă închisoarea – proiect de transpunere a Directivei ”non cash”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Persoanele care efectuează operaţiuni de plată fără numerar, fără consimţământul titularului, cum ar fi prin carduri sau prin aplicaţii mobile virtuale, riscă să ajungă în spatele gratiilor, iar victimele fraudelor informatice vor beneficia de asistenţă şi sprijin din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte, potrivit unui proiect iniţiat de Guvern şi adoptat luni de Senat.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea definiţiei instrumentelor de plată fără numerar şi monedă electronică, adaptarea infracţiunilor ce presupun fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, inclusiv prin monede virtuale, precum şi adaptarea infracţiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronice la standardele impuse de prevederile Directivei ‘non-cash’, potrivit expunerii de motive.

Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PNL Iulia Scântei, a declarat în plen că proiectul constituie o prioritate a Guvernului de coaliţie condus de premierul Florin Cîţu, având ca obiectiv transpunerea Directivei europene 713/2019, cunoscută ca Directiva ‘non-cash’.

• „Sunt trei motive pentru care invit plenul să voteze în unanimitate acest proiect de lege. Potrivit Directivei, toate operaţiunile de plată efectuate cu orice fel de instrument de plată, dar fără numerar, cum ar fi prin carduri bancare sau prin aplicaţii mobile virtuale, dacă sunt săvârşite în mod fraudulos, obţinute prin furt, însuşire pe nedrept sau falsificare sau prin alte mijloace de fraudare informatică, intră sub sfera incidenţei unor infracţiuni şi, prin urmare, autorii acestora pot fi investigaţi şi traşi la răspundere”, a precizat Scântei.

Potrivit acesteia, proiectul a fost adoptat cu un amendament, care prevede că victimele fraudelor informatice vor putea beneficia de asistenţă şi sprijin prin punctul operaţional de contact – Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Un element extreme de important, victimele – persoane fizice sau persoane juridice ale acestor fapte de criminalitate informatică – vor avea posibilitatea să beneficieze de asistenţă şi sprijin prin punctul operaţional naţional de contact, care va fi disponibil 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, iar acesta a fost desemnat, potrivit proiectului de lege, Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte”, a afirmat Scântei.

Proiectul propune modificări ale dispoziţiilor art.250 alin. (1) şi ale art. 251 (alin.1) Cod penal.

„Efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani”, prevede art.250 alin.1.

Conform art.251 (alin.1): „Acceptarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani”.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului face parte din categoria legilor organice.