Organizațiile de tineret, despre noua Lege a tinerilor: „Politicile adoptate astăzi sunt insuficiente pentru nevoile și aspirațiile din 2022 și din viitor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Adoptarea Legii Tinerilor constituie un prim pas, nu un salt. Pentru prea multe dintre prevederile acesteia, statul are doar posibilități și nu obligații de intervenție. Politicile adoptate astăzi sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor și aspirațiilor anului 2022, cu atât mai puțin ale anilor ce urmează”, au transmis miercuri, 29 iunie printr-un comunicat de presă trei organizații reprezentative ale tinerilor din România: Consiliul Tineretului din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Fundația Națională pentru Tineret.

„Nu considerăm că noua lege a tinerilor reprezintă o victorie, cel puțin nu până la adoptarea normelor de aplicare, mai ales având în vedere palmaresul negativ al ministerului în elaborarea de politici publice, precum și istoricul de alocare bugetară insuficientă pentru nevoile actuale ale tinerilor”, se mai arată în comunicatul de presă.

Totuși, arată organizațiile, există o serie de îmbunătățiri față de legea anterioară, între care sunt menționate:

• obligativitatea ca statul să sprijine dezvoltarea unui program național de formare a personalului de tineret
• obligativitatea autorităților locale de a realiza strategii locale în domeniul tineretului, precum și planuri de măsuri aferente, corelate cu politicile de tineret naționale
• operaționalizarea unui consiliu interministerial de tineret, prin participarea directă la dezbateri a reprezentanților ONG-urilor reprezentative de și pentru tineret;
• implicarea studenților în consiliile de administrație ale Caselor de Cultură Studențești și a Complexului Cultural Sportiv Studențesc „Tei”;
• recunoașterea ca organizații naționale de tineret și studențești exclusiv a organizațiilor neguvernamentale
• obligația ministerului de a stabili modul de organizare și funcționare, precum și de a constitui Registrul Național al Organizațiilor Neguvernamentale de și pentru Tineret, Registrul Național al Centrelor de Tineret, Registrul Național al Centrelor de agrement pentru copii și tineri, Registrul furnizorilor de activități și servicii de tineret din România, Registrul personalului de tineret din România și Platforma de informare națională și de consultare publică în domeniul tineretului;
• dezvoltarea programelor specifice pentru prevenirea și combaterea consumului de alcool, tutun, droguri, precum și a traficului de persoane;
• posibilitatea ca UAT-urile să poată oferi cu titlu gratuit bază materială de tineret necesară desfășurării activităților destinate tinerilor și organizațiilor de/pentru tineret;

„În același timp, nu avem cum să nu criticăm tergiversarea adoptării acestei legi de către parlament, precum și, lipsa de interes pentru dialog a ministerului în ultimele 7 luni, dar și neglijența cu care acesta a tratat proiectul de lege (convocarea în ultima zi posibilă a unei întâlniri cu organizațiile, pregătirea precară a delegației ministerului pentru această întâlnire, precum și transmiterea punctelor de vedere abia în dimineața dezbaterii de la Comisie – cu toate că au existat asumări clare în repetate rânduri cu privire la acest aspect)”, precizează comunicatul citat.

În plus, este criticat modul în care a fost abordată dezbaterea pe amendamente de la nivelul comisiei: „respingerea, la solicitarea ministerului, a unui număr relativ mare de amendamente în principal de către coaliția de guvernare, în unele cazuri chiar fără oferirea unei motivații/justificări reale, fundamentată  clar. ”

ONG-urile de tineret subliniază că nu doresc doar bifarea de către politicieni a unei legi în contextul Anului European al Tineretului, ci conturarea, susținerea și implementarea de măsuri clare care să aibă efecte pentru fiecare tânăr și asupra întregului ecosistem de tineret din România.

Sursa foto: Pixabay