Organizația „Salvați Copiii”: Aproape una din 10 nașteri din România în anul 2024 provine de la fete cu vârsta între 15 și 19 ani / Maria, mamă la 15 ani: „Am simțit că viața mea s-a terminat” / Educația pentru sănătate trebuie să fie parte integrantă și obligatorie a procesului educațional

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Din cele 143.637 de nașteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, se arată într-un comunicat dat publicități marți de Organizația „Salvați Copiii”, care solicită o reformă profundă a cadrului legal privind educația pentru sănătate în sistemul de învățământ.

Organizația propune modificarea legislației pentru a introduce educația pentru sănătate ca parte integrantă și obligatorie a procesului educațional, încă din învățământul preșcolar.

În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani din 2024 este vorba despre a doua naștere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naștere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naștere.

Situația pe județe în ceea ce privește copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că județele din top sunt Mureș – 60 de nașteri la mame sub 15 ani, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27.

„Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație. Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, o abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional”, se arată în comunicat.

La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București se află pe locul al 14-lea, cu 351 de nașteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).

Sursa: Organizația „Salvați Copiii” România

Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.

Ce se poate face pentru combaterea fenomenului mamelor adolescente?

Conform cercetărilor realizate de organizația Salvați Copiii, s-a constatat că un impresionant procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informații legate de educația sexuală în timpul educației lor. Însă un procent semnificativ dintre acestea, aproximativ 30%, afirmă că sursele acestor informații provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare.

„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependența de asistența socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistență.

Este imperativ să se pună accent pe măsuri de prevenție, cu scopul de a facilita accesul la informații și servicii de asistență socio-medicală, precum și de a reintegra social și școlar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă, susține organizația

Povestea Mariei, mamă la 15 ani: „Am simțit că viața mea s-a terminat”

Maria avea 15 ani când a realizat că întârzierea menstruației nu mai poate fi pusă pe seama unei simple dereglări. La început, s-a agățat de această speranță. A încercat să ignore semnele, să provoace menstruația prin metode „auzite” de la alte fete. Când testul de sarcină a confirmat ceea ce se temea, șocul a fost copleșitor: „Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam și eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăț o meserie și să devin ceva mai mult.”

După confirmarea sarcinii, frica s-a transformat rapid în rușine. Rușine față de părinți, față de colegi, față de comunitate. A încercat să ascundă sarcina cât mai mult timp. Gândul de a le spune părinților o paraliza. Când partenerul a aflat, reacția lui a fost violentă. A negat paternitatea și a rupt legătura cu Maria. Teama de medic și de spital a fost la fel de puternică. Fără venit propriu, dependentă de familie, fiecare analiză medicală părea un cost prea mare.

Maria a fost susținută de specialiștii Salvați Copiii, care i-au facilitat accesul la servicii medicale, consiliere și sprijin social, ajutând-o să meargă la controale prenatale. Prin intervenția integrată – medicală, socială și educațională – Maria a reușit să își continue studiile și să își construiască un plan pentru a-și crește copilul în siguranță, demonstrând că sprijinul potrivit, oferit la timp, poate rupe cercul vulnerabilității.

„Salvați Copiii” propune o reformă a cadrului legal pentru educația pentru sănătate

Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație. Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal, pornind de la două acte normative esențiale: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Actuala reglementare din Legea 272/2004 prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților.

„Considerăm această abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.

Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar și la fete mult mai mici, iar informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacității de înțelegere a copilului. Pe de altă parte, condiționarea participării de acordul parental a exclus din puținele sesiuni de informare din școli tocmai copiii cei mai vulnerabili, cei din familii cu un nivel scăzut de educație și din comunitățile sărace. Această inconsecvență juridică este cu atât mai flagrantă cu cât legislația română stabilește răspunderea penală de la 14 ani, cu condiția dovedirii discernământului, și consimțământul medical de la 16 ani pentru anumite intervenții. A le refuza dreptul de a participa la ore de educație pentru sănătate fără încuviințarea părinților încalcă grav principiul interesului superior al copilului”, subliniază organizația.

Prin urmare, Salvati Copiii propune modificarea art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea 272/2004 pentru a introduce educația pentru sănătate ca parte integrantă și obligatorie a procesului educațional, încă din învățământul preșcolar.

Programele ar urma să acopere, în mod adaptat vârstei, un spectru larg de teme: educație pentru viața de familie și pentru sănătatea reproducerii, dezvoltare socio-emoțională, prevenirea violenței și a abuzului, egalitate de gen, mediu, educație digitală, nutriție și stil de viață sănătos. Totodată, organizația propune completarea Legii 272/2004 cu un articol nou care să oblige Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și ANPDCA să elaboreze împreună norme metodologice unitare, asigurând pregătirea cadrelor didactice și validarea științifică a materialelor utilizate.

În paralel, Salvati Copiii susține modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, prin introducerea explicită a disciplinei „Educație pentru sănătate” ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal încă de la grupa mare a grădiniței. Deși legea actuală menționează educația pentru sănătate printre temele transversale, lasă modul de implementare la discreția fiecărei școli, ceea ce conduce în practică la o tratare fragmentată și inconsistentă. Fără o alocare clară de ore, fără un curriculum național omogen și fără cadre didactice pregătite specific, materia rămâne aproape inexistentă în școlile cu cele mai vulnerabile comunități, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, experiența internațională confirmă că această abordare funcționează. Danemarca a introdus educația sexuală obligatorie în școli încă din 1930 și înregistrează astăzi o rată a nașterilor la adolescente de doar 4 la 1.000, de opt ori mai mică decât cea a României, de 34 la 1.000 în 2023. Olanda predă educație sexuală adaptată vârstei încă de la grădiniță, abordând deschis, într-un cadru științific, subiecte despre corp, relații și consimțământ. În Croația, educația sexuală a devenit obligatorie ca rezultat al unei susțineri puternice din partea părinților (70%) și al adolescenților (80%). Aceste țări nu au înregistrat un debut mai timpuriu al vieții sexuale în rândul tinerilor, dimpotrivă, informația corectă și furnizată la timp îi ajută pe adolescenți să ia decizii responsabile. O meta-analiză UNESCO din 2021, care a cuprins 155 de țări, a arătat că educația sexuală comprehensivă reduce cu până la 50% ratele de sarcini nedorite la adolescente, indiferent de contextul cultural sau religios.

Salvati Copiii susține că o reformă legislativă coerentă trebuie să fie însoțită și de o strategie interministerială mai largă, care să includă pregătirea și formarea continuă a cadrelor didactice, elaborarea unor materiale validate științific și adaptate cultural și integrarea specialiștilor din domeniile sănătății și psihologiei în procesul educațional. De asemenea, organizația propune ca părinții și comunitățile să fie activ implicați, nu ca „filtru de blocare”, ci ca parteneri informați și sprijiniți prin programe de educație parentală.

În lipsa educației pentru sănătate, copiii și adolescenții caută răspunsuri în mediul online, unde sexualitatea capătă frecvent forme periculoase și abuzive, sau în grupul de prieteni, la fel de puțin pregătiți să ofere informații corecte. Cel mai important impact documentat al programelor de educație sexuală comprehensivă este tocmai îmbunătățirea considerabilă a capacității copiilor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale, o realitate tragică în spatele multor cazuri de minore care devin mame. Educația pentru sănătate nu este opțională. Este o obligație a statului față de fiecare copil.