(Op-ed) După 30 de ani, o mică revoluție ”verde” apare pe nesimțite în mijlocul nostru. Consecințele asupra pieței politice din România

• După 30 de ani de la schimbarea de regim din 1989, apar germenii unei mici și discrete revoluții verzi la nivelul temelor definitorii ale agendei publice, manifestate printr-un interes crescut față de problemele mediului înconjurător și impactul asupra calității vieții.
• Schimbările climatice, emisiile de carbon, poluarea sufocantă din marile orașe, risipa de energie, problemele grave de sănătate provocate de degradarea rapidă a mediului, tăierea masivă, legală sau ilegală a pădurilor, fertilizarea necontrolată a terenurilor agricole, fenomenele meteo excepționale sunt tot atâtea subiecte înrudite care preocupă intens populația, așa cum o arată sondajele de opinie.
• Acest ansablu nou de temeri și așteptări ale populației ar putea influența masiv piața politică și politicile publice din România, mult mai rapid decît ne închipuim, mai ales că ele vor fi stimultate puternic și de politicile comunitare, printre care Green Deal-ul lansat de noua Comisie Europeană ce va avea un impact masiv asupra economiilor statelor membre.
• Vorbim de un bazin de minim 15-20% și maxim 25-30% dintre alegători români care ar putea vota în funcție de reperele unei agende verzi croite nu după chipul și asemănarea celor din occident, ce pot părea ușor snobiste la noi, ci adaptate specificului românesc în care tema ecologistă este declinată prin asociere cu subiectele clasice ale imaginarului colectiv românesc (poluare – sănătate precară / sărăcie,  tăierea pădurilor – infracționalitate / corupție / naționalism etc).
• Nu doar ierarhia partidelor politice, dar însuși sistemul de partide românesc ar putea suferi transformări spectaculoase, unele chiar în 2020, cele mai multe în următorul ciclu; partidele politice care vor înțelege acest evoluții de pe agenda publică și vor veni cu oferte politice și politici publice adecvate vor supraviețui și vor crește.

Zilele acestea se împlinesc 30 de ani de la schimbarea violentă de regim din 1989. După trei decenii, România a crescut. Poate nu în ritmul așteptat, nu în mod echitabil în toate straturile societății, nu la fel ca alte națiuni opresate, dar cert mai bine decât unele, poate nu precum în închipuirile naive pe care le aveam atunci când am simțit pentru prima oară gustul proaspăt al libertății. Dar țara și societatea au evoluat. Nostalgia după tinerețea pierdută a unor generații nu trebuie confundată cu nostalgia după comunism. Iar regretele castei privilegiaților acelui regim absurd sunt irelevante în această dezbatere.

În acest context, unul dintre cele mai spectaculoase, dar și discrete semne ale evoluției societății românești îl observ la nivelul valorilor și temelor care definesc agenda de preocupări ale populației. Sociologii și politologii știu foarte bine că în ultimii 25 de ani, agenda publică a fost dominată mereu de valorile supraviețurii. Problemele salariilor, a pensiilor, a prețurilor la hrană și energie au capurat complet agenda populației, au consumat cea mai mare parte a resurselor națiunii, au modelat sensul principalelor politici publice în statul român, au ridicat și demolat guverne, au construit și distrus partide politice.

În ultimii trei, patru ani însă, se poate observa un fenomen de sofisticare a agendei de preocupări a românilor. Problema veniturilor și cea a costurilor pentru produsele de bază rămân evident foarte importante și nu vor fi detronate curând. Însă, ușor-ușor își fac loc în topul agendei și alte subiecte care indică un proces de maturizare a societății pe fondul creșterii veniturilor unor segmente de populație sau al democratizării totale a accesului la informație. Printre acestea, remarc seria de subiecte înrudite care generează reacții intense ale populației, precum schimbările climatice, emisiile de carbon, poluarea sufocantă din marile orașe, risipa de energie, problemele grave de sănătate provocate de degradarea accelerată a mediului, tăierea masivă, legală sau ilegală a pădurilor, fertilizarea în exces a terenurilor agricole sau fenomenele meteo excepționale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Am putea spune că după 30 de ani de la schimbarea de regim din 1989, vedem germenii unei noi revoluții. De această dată este vorba de o revoluție pașnică, discretă, o revoluție ”verde” care se produce la nivelul valorilor și temelor definitorii ale agendei publice, manifestate printr-un interes tot mai crescut față de problemele mediului înconjurător și impactul asupra calității vieții.

În ultimele trei luni, INSCOP Research a realizat în premieră la nivel național două cercetări sociologice ample, extrem de detaliate, care investighează, printre altele, legătura dintre schimbările climatice, emisiile de carbon produse de activitatea umană, preferința pentru sursele de energie curată, legătura aceastor fenomene cu producția de energie, eficiența energetică, risipa de energie, și comportamentul de consum al populației.

Ambele studii, Baromentrul Securității Energetice realizat la comanda unuia dintre institutele Academiei Române, respectiv, Percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiența energetică în clădiri, realizat la comanda Energy Policy Group în cadrul proiectului România Eficientă, scot în evidență că românii resping teoriile conspiraționiste și percep, în proporții masive (aproximativ 85%) schimbările climatice drept un fenomen real, vizibil, iar nu unul fals, inventat în scopul promovării unor tehnologii. Dintre aceștea, cea mai mare parte (peste 70%) cred că fenomenul este provocat de emisiile de carbon generate de activitatea umană, iar tot peste 70% consideră că risipa de energie contribuie în mare și foarte mare măsură la accelerarea schimbrilor climatice.  Așadar, cea mai mare parte a populației demonstrează demonstrează luciditate prin susținerea paradigmei științifice care explică schimbările climatice.

Ce mi-a atras atenția în mod special este faptul că o majoritate a populației începe să accepte faptul că degradarea mediului și impactul catastrofal al poluării asupra climei, a securității alimentare, a calității vieții de zi cu zi, a sănătății personale este atât de puternic, încât asumarea unor costuri financiare pentru reducerea efectelor nocive nu mai este chiar un subiect tabu în societatea românescă. Evident, intensitatea răspunsurilor este mai mare în cazul populației cu venituri mai mari, însă nici cei cu venituri mici nu fug de răspundere. Fie că reacția este consumul mai responsabil de energie, fie asumarea unor costuri pe termen scurt ale familiei pentru eficientizarea energetică a clădirilor în care locuiesc (blocuri, case pe pământ) în vederea unor economii mai mari pe termen mediu și lung, observ din analiza socio-demografică a datelor că sensibilitatea românilor la binomul problemele mediului vs. consumul responsabil de energie a devenit foarte ridicată. Vorbim de majorități, e adevărat, mai mari sau mai mici, atât în cazul persoanelor cu educație primară, cât și al celor cu educație superioară, atât în urban, cât și în rural, atât la persoanele cu venituri mai reduse, cât și la cele cu venituri mai mari, care manifestă preocupări tot mai intense față de protejarea mediului înconjurător.

Acest ansablu nou de temeri și așteptări ale populației nu poate fi separat de spațiul politic. Până la urmă, așa imperfect cu este el, politicul din România răspunde și el la agenda publică. Partidele cresc sau se prăbușesc, apar și dispar în funcție de capacitatea de a reacționa în termen rezonabil la cerințele pieței formulate de cetățeni prin ansabilul de temeri, așteptări și percepții. PNL, PSD, PD, PNȚCD, PRM, mai nou USR, au pierdut catastrofal sau au câștigat spectaculos pentru că au știut sau nu au știut să se adapteze rapid la agenda publică.

Prin urmare, noua agendă verde care începe să se configureze în România și să se alăture temelor tradiționale din sfera supraviețurii (venituri & costuri)  ar putea influența masiv piața politică și politicile publice, mult mai rapid decît ne închipuim, mai ales că ele vor fi stimultate puternic și de politicile comunitare în care Green Deal-ul lansat de noua Comisie Europeană va avea un impact masiv asupra economiilor Statelor Membre.

Din analiza preliminară a datelor, reiese că vorbim de un bazin de minim 15-20% și maxim 25-30%  dintre alegători români care vor vota în funcție de reperele unei agende verzi croite nu după chipul și asemănarea celor din occident ce pot părea ușor snobiste la noi, ci adaptate specificului românesc în care tema ecologistă este declinată prin asociere cu subiectele clasice ale imaginarului colectiv românesc (poluare – sănătate precară / sărăcie,  tăierea pădurilor – infracționalitate / corupție / naționalism etc).

Pe acest fond, nu este obligatorie apariția în România a unui partid ecologist de tipul celui german, de exemplu. Sunt chiar sceptic față de o asemenea perspectivă. Dar partidele actuale se pot transforma, reforma, că tot e la modă, pot prelua în proporții mai mari sau mai mici, cu abordări mai avangardiste sau mai conservatoare, cu credibilitate mai mare sau mai mică, aceste subiecte. Cert este că nu doar ierarhia partidelor politice, dar însuși sistemul de partide românesc ar putea suferi transformări spectaculoase, unele chiar în 2020, cele mai multe probabil în următorul ciclu. Partidele politice care vor înțelege aceste evoluții de pe agenda publică și vor veni cu oferte politice adecvate vor supraviețui și vor crește.

Până la urmă, un aer curat, un pământ neinfestat, păduri intacte, o stare de sănătate adecvată a populației sunt bunuri publice esențiale de care depinde bunăstarea unei națiuni. Cercetările sociologice publicate recent oferă deja hărți detaliate care pot ajuta la o orientare mai bună a unor viitoare publici publice inteligente, care vor trebui adoptate și accelerate în România următorului deceniu pentru a produce astfel de bunuri publice de calitate.  

Remus Ioan Ștefureac este director INSCOP Research. Opiniile autorului nu reprezintă poziția redacției