Op Ed / Daniel Funeriu: Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că vor să depolitizeze funcția de director de școală
Editorial semnat de Daniel Funeriu, fost ministru al Educației care a implementat Legea educației nr. 1/2011. În prezent, face parte din corpul de experți în educație al Comisiei Europene.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski încălțată cu stiletto… Există totuși speranță, președintele Iohannis promițând recent organizarea concursurilor ”ca la carte”. Să vedem însă despre ce ”carte” e vorba.
Chiar dacă lucrurile sunt foarte simple, niciun politician nu le explică, în schimb toți își fac PR pe seama acestei chestiuni fundamentale. Nu le explică pentru că, în opacitatea cețoasă, pot fi făcute orice mișculații, pe care ei, politicienii, știu să le ambaleze în fraze meșteșugite din care nu pot să lipsească “depolitizare”, “bun profesionist”, “concurs corect”, “menegiment profesionist” și alte baliverne. Așadar, fiat lux!
Singura nevoie a societății pe care politicienii trebuie să o satisfacă e să avem directori buni. Directori cu știință de carte și pedagogie, gospodari, cu autoritate în fața corpului profesoral, părinților, elevilor, primarului, inspectorului școlar general și a comunității.
Restul e periferic: vârsta, sexul, etnia, apartenența politică nu trebuie să intereseze și nici nu e legal să intereseze pe cineva. E de o ipocrizie grețoasă să ceri directori care să nu fie membri ai vreunui partid politic: apartenența politică e un drept garantat prin Constituție și nu poate fi luat directorilor decât tot prin Constituție. Nu apartenența la un partid e problema, ci condiționarea accesului la funcție de apartenența la un partid. Dar pe cine mai interesează logica astăzi?
Rețineți așadar: singurele elemente care trebuie să fie corect legiferate sunt:
- a) calitatea omului și
- b) absența mijloacelor de a condiționa accesul în funcția de director de apartenența politică
A: Ce am făcut eu pentru a mă asigura că, indiferent de ceea ce se întâmplă la nivel local în cele vreo 8000 de concursuri (proces greu de controlat de vreun organism central), directorii vor fi de calitate?
Simplu:
- prin legea 1/2011 am condiționat înscrierea la concursul de director de “membership” în “corpul naţional de experţi în management educaţional” (art. 256, Legea 1/2011, idee preluată din raportul comisiei Miclea).
- Ulterior, prin ordin al ministrului dat în baza Legii 1 (OMECTS nr. 5549/6.10.2011) am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a coduce o școală.
Subliniez că, oricât ai fi de intransigent și de informat, e imposibil de controlat de către minister modul de desfășurare al celor 8000 de concursuri: nu poți să urmărești dacă pila preotului din satul X e mai capabilă ca pila șefului de post, ai în schimb datoria să te asiguri că toți candidații, indiferent de sistemul PCR (pile, relații, cunoștințe) căruia îi aparțin, sunt de calitate.
Cum a fost, ulterior, deturnată această măsură?
Destul de simplu, fără modificarea legii: guvernul plagiatorului Ponta, prin ordinul OMECTS 4838/2012, semnat Andronescu, a denaturat toate criteriile de calitate stabilite de mine, perimțând și nulităților accesul în “corpul experților” în care, de-acum, erau prezenți și oameni capabili și oameni slab pregătiți.
B: Ce am făcut pentru a mă asigura că accesul la funcție nu e condiționat de apartenența politică?
Simplu conceptual:
- am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos, pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de administrație al școlii, din care fac parte profesori (6 din 13 membri), reprezentanții părinților (3 din 13 membri), și ai primăriei (1 din 13 numit de primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local). E limpede că într-o asemenea compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil de impus un director pe criterii politice. E vorba de art. 257 și 258 din Legea 1/2011, inspirat de raportul comisiei Miclea.
- În plus, fapt esențial, am prevăzut că în caz de vacantare a postului, devine director o persoană numită de consiliul de administrație, adică din nou de jos în sus, mult mai greu de influențat pe criterii politice.
De ce anume e importantă această ultimă prevedere? Pentru că una din șmecheriile des utilizate pentru a avea directori cu cheie politică în spate constă în a aștepta ca mandatul directorului (obținut prin concurs, sub un guvern de culoare politică diferită) să expire, și numirea ”temporară”, dar care în realitate dura cât dura și sprijinul politic al respectivului, de sus în jos, de către inspectorat, adică, în practică, de filiala locală a unui partid.
Cum au fost deturnate aceste prevederi legale?
Simplu:
- Prin OUG 49/2014 (semnată de Ponta/Pricopie în 2014) și ulterior confirmat de OUG 96/2016 (Cioloș/Dumitru) au schimbat legea în sensul organizării concursului de către inspectorat. E, practic, echivalent cu organizarea concursului de filiala locală a partidului de guvernământ, deci politizare garantată.
- Prin același OUG 49/2014, semnat de Ponta și Pricopie, au transferat numirea directorilor intermari de către inspectorat, în realitate de filiala locală a partidului de guvernământ. De menționat că OUG 96/2016 care putea să corecteze aceste lucruri nu a făcut-o.
Câteva concluzii (…)
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
8 comentarii