Observatori OSCE: Nu credem că publicul a ştiut ce mesaje din media au fost plătite şi care nu la televiziunile private

Aspecte-cheie ale alegerilor au rămas fără o supraveghere suficientă, reacţia autorităţilor, deşi îmbunătăţită, fiind fragmentată şi lipsită de transparenţă, arată un raport preliminar al misiunii de observare a Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) a OSCE prezentat luni într-o conferinţă de presă.

„Eforturile recente ale autorităţilor statului român pentru a îmbunătăţi integritatea electorală sunt notabile. Alegerile au fost gestionate eficient. Cu toate aceasta, au fost marcate de o supraveghere insuficientă a unor aspecte-cheie ale campaniei”, a precizat şefa delegaţiei adunării parlamentare a OSCE, Lucie Potuckova, transmite Agerpres.

Ea s-a referit la conţinuturi inautentice online şi a apreciat cadrul legislativ drept adecvat, dar „recentele schimbări nu au rezolvat suficient problemele care au impact asupra încrederii publice”.

Reprezentanta OSCE a spus că media publice au fost echilibrate, dar altele „au reflectat afilieri politice”.

În concluzie, Potuckova a susţinut că primul tur al alegerilor a fost gestionat eficient, „dar este nevoie de o mai mare transparenţă şi de certitudine legislativă pentru binele atât al alegătorilor, cât şi al candidaţilor”.

Experta a adăugat că supravegherea mediului online este împărţită între instituţii, ceea ce duce la „reacţii fragmentate şi transparenţă limitată”.

„Rolul nostru nu este să facem poliţie în mediul online, nici să numărăm conţinuturile false ori cazurile de manipulare coordonată, rolul nostru este să vedem dacă autorităţile sunt pregătite şi capabile să detecteze şi să reacţioneze la asemenea activităţi”, a evidenţiat şeful misiunii ODIHR, Eoghan Murphy.

El a amintit că în perioada de campanie, peste 450 de conturi online au fost marcate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar 240 de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). De asemenea, a spus el, Biroul Electoral Central (BEC) a notificat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) privind aproximativ 200 de conturi care aveau conţinuturi false.

Expertul a remarcat că „o lipsă de constanţă în ceea ce priveşte deciziile şi lipsa de informare în gestionarea acestor cazuri au dus la confuzie printre candidaţi şi susţinători legat de ce este permis şi ce nu este permis”.

În acest sens, a subliniat Murphy, există informaţii limitate privind ce au făcut platformele în cazuri de conţinuturi false. Mai mult, unele dintre aceste mesaje şterse au reapărut online.

În cazul României, a arătat el, au existat în mediul online încercări de a influenţa vizualizările unor postări, folosirea de boţi, ferme de troli şi materiale generate de Inteligenţa Artificială, pentru a amplifica sau suprima conţinuturile emise de candidaţi.

„Autorităţile au făcut eforturi pentru a aduce îmbunătăţiri în domeniu, dar am observat că reacţia a fost fragmentată şi că nu a fost transparentă. Spre exemplu, am văzut o declaraţie de la ANCOM, una de la MAI, alta de la BEC despre conturile vizate pentru conţinuturi neautentice sau din alte motive. Nu ştim dacă este vorba de aceleaşi conturi, nu ştim ce este în spatele acestor conturi şi nu ştim dacă au fost închise”, a detaliat expertul.

Reprezentantul OSCE a apreciat că „autorităţile au ultimul cuvânt atunci când spun dacă a fost vorba de interferenţe străine (în alegeri – n.r.)”.

În privinţa reflectării jurnalistice a scrutinului, Murphy a remarcat că „finanţările intense şi netransparente ale unor media de către partide politice subminează caracterul pluralist al acestui domeniu”.

„Nu credem că publicul a ştiut ce mesaje din media au fost plătite şi care nu la televiziunile private. Este o condiţie pentru alegeri informate”, a adăugat el.

Misiunea OSCE rămâne în România până pe 25 mai iar după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va publica un raport final, cu posibile recomandări pentru autorităţile române.