Oamenii de știință din Germania susțin că au descoperit cauza formării de cheaguri de sânge rare legate de vaccinurile anti-COVID de la AstraZeneca și Johnson & Johnson

Oamenii de știință din Germania susțin că au descoperit cauza formării de cheaguri de sânge rare legate de vaccinurile anti-COVID de la AstraZeneca și Johnson & Johnson. Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, care conduce studii despre această afecțiune rară din luna martie, a declarat cotidianului Financial Times că cercetările sale au arătat că problema își are originea în vectorii de adenovirus pe care ambele vaccinuri le folosesc pentru a furniza instrucțiunile genetice pentru proteina spike a virusului Sars-Cov-2.

Mecanismul de livrare înseamnă că vaccinurile trimit secvențele genetice ale ADN-ului proteinei spike în nucleul celulei, mai degrabă decât lichidul de citosol găsit în interiorul celulei, în care virusul produce în mod normal proteine, au spus Marschalek și alți oameni de știință într-o lucrare pre-publicată miercuri.

Odată ajuns în nucleul celulei, anumite părți ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Proteinele mutante plutitoare sunt secretate în schimb de celule în corp, declanșând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, conform teoriei lui Marschalek. În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele de la Pfizer / BioNTech și Moderna, livrează materialul genetic al vârfului la fluidul celular și nu pătrund niciodată în nucleu.

Reacția rară de coagulare a sângelui care a afectat vaccinarea cu AstraZeneca și J&J a fost înregistrată la 309 din cele 33 de milioane de persoane care au primit vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie, provocând 56 de decese.

În Europa, cel puțin 142 de persoane au experimentat cheaguri de sânge din cei 16 milioane de beneficiari ai vaccinului. Ca răspuns, vaccinul AstraZeneca a fost restricționat sau suspendat în mai multe țări. J&J a început lansarea vaccinului în Europa cu un avertisment pe etichetă în aprilie, după o scurtă întârziere din cauza îngrijorărilor.

Dar profesorul Marschalek crede că există o “cale de ieșire” directă dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvența genetică care codifică proteina spike pentru a preveni divizarea acesteia. J&J a luat deja legătura cu laboratorul Marschalek pentru a cere îndrumări și a căutat modalități de a-și adapta vaccinul pentru a preveni îmbinarea, a spus el.

Instrucțiunile pentru proteina spike din vaccinul J&J au fost deja mai puțin predispuse la “splicing” decât instrucțiunile pentru proteina spike din vaccinul AstraZeneca, făcând reacția mai puțin frecventă, potrivit lui Marschalek. În SUA, doar opt dintre cei 7,4 milioane de beneficiari ai vaccinului J&J au raportat reacția rară.

Unii oameni de știință au avertizat însă că teoria lui Marschalek este una dintre multele teorii și că sunt necesare dovezi suplimentare pentru a justifica afirmațiile sale.

“Lipsesc dovezi care să arate lanțul cauzal din îmbinarea proteinei spike la evenimentele de tromboză„, a spus Johannes Oldenburg, profesor de medicină transfuzională la universitatea din Bonn, citat de Financial Times. “Aceasta este încă o ipoteză care trebuie dovedită prin date experimentale.”

Marschalek a declarat că a prezentat concluziile laboratorului său Institutului Paul-Ehrlich al guvernului Germaniei și organismului consultativ al țării privind vaccinarea și imunizarea. “Au fost surprinși de descoperirile noastre, deoarece nimeni nu se gândea la problema îmbinării”, a spus el.

Sursa: Financial Times

Foto: site AstraZeneca