O reducere a dobânzii în iunie este posibilă, dar Banca Centrală Europeană nu poate ignora Fed, spune Holzmann (Austria)

Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea începe să reducă ratele încă din luna iunie, deoarece inflația ar putea scădea mai repede decât se așteaptă, dar acțiunea sa va fi limitată de cea a Rezervei Federale (Fed), a declarat miercuri guvernatorul băncii centrale austriece, Robert Holzmann, citat de agenția Reuters.

„Nu am în minte luna aprilie (pentru o reducere a ratelor). Vom avea mai multe informații în iunie”, a declarat pentru Reuters membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

„Nu mă opun, în principiu, unei reduceri a dobânzii în iunie, dar vreau să văd mai întâi datele și vreau să rămân dependent de date”, a adăugat Holzmann, considerat de unii observatori ca fiind cel mai conservator membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Cu toate acestea, dacă Fed nu va reduce dobânzile în iunie, reacția pieței la diferența de dobândă dintre cele două bănci centrale va anula impactul unei reduceri a dobânzii BCE.

„Dacă datele indică o reducere în luna iunie, cu o săptămână înainte ca Fed să ia o decizie, atunci este probabil că vom reduce ratele în speranța că Fed va face același lucru. Dacă nu o va face, atunci impactul economic al reducerii dobânzii noastre va fi probabil mai mic”, a explicat el.

SALARII

Schimbarea de ton a lui Robert Holzmann s-a datorat încetinirii inflației și slăbirii economiei europene, oficialul subliniind că prețurile materiilor prime au avut un impact redus și că prețurile bunurilor au scăzut datorită exporturilor chinezești.

De asemenea, guvernatorul a nuanțat riscurile la adresa salariilor. „Salariile reprezintă, desigur, un risc pentru inflație, dar am văzut, de asemenea, că dacă puterea de stabilire a prețurilor de către companii scade, acestea vor trebui să se mulțumească cu prețuri mai mici”, a subliniat Robert Holzmann.

Pe termen lung, guvernatorul consideră că o inflație de 2% și o creștere a productivității de 1% vor justifica rate de 3%, cu condiția ca productivitatea europeană să se redreseze.

„Dacă decalajul de productivitate față de SUA rămâne la fel de mare ca în prezent, chiar și 3% va fi prea restrictiv”, adaugă el.

BANCI

În condițiile în care surplusul de lichiditate deținut de băncile europene și plasat la BCE a ajuns la 3.200 de miliarde de euro, Robert Holzmann solicită o revizuire a cadrului în care aceste rezerve sunt remunerate de către BCE.

Cu o rată de 4%, aceste rezerve de lichiditate au împins conturile băncii centrale în roșu.

„Nu este acceptabil ca structura actuală să greveze asupra conturilor băncilor centrale. Nu putem avea un deficit la nesfârșit”, a explicat guvernatorul.

Anul trecut, BCE a decis ca 1% din surplusul de lichiditate să nu fie remunerat, iar Robert Holzmann pledează pentru ca această cotă să fie majorată între 5% și 10%.