O bacterie transformă sticlele de plastic în paracetamol

Reciclarea plasticului dintr-o sticlă folosită în… paracetamol! Acesta este pariul reușit al cercetătorilor de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie). Experimentul „arată că este posibil să se producă acest medicament esențial din deșeuri de plastic, folosind un proces care nu ar fi posibil folosind o sinteză pur chimică sau pur biologică”, explică ei în Nature Chemistry, potrivit Le Figaro.

Paracetamolul, unul dintre cele mai utilizate medicamente din lume, este fabricat în prezent din molecule derivate din benzen, care, la fel ca unele materiale plastice, poate fi obținut din petrol. Aceste tehnici sunt foarte puțin costisitoare, dar destul de poluante. În ceea ce privește tipul de plastic reciclat utilizat în studiu, acesta este folosit în special pentru fabricarea sticlelor și a ambalajelor alimentare. Aceste utilizări generează peste 350 de milioane de tone de deșeuri pe an la nivel mondial, iar reciclarea lor ridică o serie de dificultăți, după cum subliniază Universitatea din Edinburgh într-un comunicat de presă.

Încă departe de o aplicație industrială

Pentru a-și desfășura activitatea, finanțată în special de compania farmaceutică AstraZeneca, cercetătorii au folosit sticle de plastic PET (polietilen tereftalat). Folosind o componentă a acestui plastic, ei au reușit să inducă o reacție chimică numită rearanjare Lossen în bacteria Escherichia coli (E. coli). După mai multe etape, acest proces a condus la sinteza paracetamolului.

Aplicarea la scară largă a acestei lucrări este încă foarte incertă, dar autorii susțin că acest experiment deschide calea către noi tehnici de reciclare a deșeurilor din plastic cu ajutorul bacteriilor. Cu toate acestea, există încă „mai multe considerații practice” care trebuie rezolvate pentru a depăși simpla „demonstrație de fezabilitate” oferită de acest studiu, potrivit unui comentariu al mai multor cercetători care nu au fost implicați în studiu. Potrivit acestora, reacția chimică produce doar o cantitate limitată de paracetamol, care „poate fi insuficientă pentru aplicațiile industriale”.

Dar experimentul este „promițător”, recunosc ei. „S-au depus eforturi semnificative pentru utilizarea deșeurilor de PET ca materie primă pentru procesele microbiene”, scriu ei, dar sistemul prezentat de cercetătorii din Edinburgh este mai puțin complex decât cele dezvoltate în trecut.

Mai presus de toate, autorii comentariului subliniază valoarea studierii proceselor care combină astfel biologia și chimia sintetică. Aceste două domenii de cercetare nu sunt adesea foarte compatibile, subliniază ei, deoarece fragilitatea „sistemelor vii” nu se potrivește cu substanțele toxice utilizate pentru a induce reacții în chimia sintetică. Prin urmare, autorii salută acest pas către „chimia biocompatibilă”, o „abordare emergentă” care are „potențialul de a debloca căi biosintetice mai eficiente pentru compuși complecși, promovând astfel dezvoltarea unor bioprocese mai durabile și mai ecologice”.