Nouă definiție pentru cazul suspect de COVID-19, aprobată de Institutul de Sănătate Publică: Orice persoană cu infecție respiratorie acută, cu pneumonie sau bronhopneumonie

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19, astfel că orice persoană cu infecție respiratorie acută, cu pneumonie sau bronhopneumonie este considerată un caz suspect de infecție cu coronavirus.

Până acum, cazul suspect era „un pacient” cu simptome specifice care călătorise în străinătate recent sau pacient cu infecție respiratorie acută, cu pneumonie sau bronhopneumonie. Principala modificare este că acum definiția nu se mai referă doar la pacienți (persoane aflate în grija unui medic), ci la „orice persoană”. În plus, nu mai există nicio referire legată de călătorii recente.

Contactați de G4Media.ro, reprezentanții INSP au precizat că prin această modificare se dorește încurajarea oamenilor să meargă la medic dacă au simptome care pot fi provocate de infecția cu coronavirus și să nu se trateze singuri.

INSP face o serie de recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19, însă precizează, de asemenea, că unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Noile definiții actualizate de Institutul Național de Sănătate Publică:

Caz suspect

Orice persoană cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)

SAU

Orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

SAU

Orice persoană cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare).

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare.

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi: IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare; cu origine incertă, în cazul debutului la 3 – 14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul apropiat este definit ca:

– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu o persoană confirmată cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz confirmat cu COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție*;

*Personalul medical care a purtat echipamentul de protectie corespunzător tipului de îngrijire acordată NU ESTE CONSIDERAT CONTACT APROPIAT. Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital;

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020), accesat la https://www.idsociety.org/practice-guideline/covid-19-guidelinediagnostics/

5. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie:

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;
– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei

6. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore inaintea intervenției/manevrei;

7. Hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;;

8. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

9. Persoane instituționalizate asimptomatice – la internarea intr-un centru rezidential sau la revenirea in centrul rezidential din familie/unitate sanitara;

10. Persoane instituționalizate simptomatice;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;

** În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar și auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Buletinele de analiza cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate. În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi remis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică judeţene.

Sursa foto: Pexels