Norvegia mai degrabă decât Grecia: turiștii caută tot mai mult răcoarea din nordul Europei

În nordul continentului european, țări precum Norvegia și Suedia joacă cartea „coolcation” pentru a atrage turiști, în defavoarea unor destinații preferate pentru vacanțele de vară precum Spania și Grecia, scrie Le Figaro.

Cati, din Tenerife, Mecca turismului, face parte din numărul tot mai mare de turiști care fug de caniculă pentru o vacanță răcoroasă în Europa de Nord. Situate în peninsula scandinavă, țări precum Norvegia și Suedia joacă acum cartea „vacanțelor răcoroase” pentru a atrage vizitatori la latitudinile lor temperate.

De ce să pleci din Canare în plin sezon estival? “Ei bine, pentru a scăpa de căldură”, spune spaniola Cati Padílla, aflată într-o escapadă cu trei prieteni. “Iar Norvegia este de mult timp în vizorul nostru pentru peisajele sale verzi, munții și gheața sa”, adaugă funcționara de cincizeci de ani, pe înălțimile „drumului trolilor”, ruta emblematică care șerpuiește prin munți spre fiorduri.

Locuri mai răcoroase și mai puțin aglomerate

În 2023, numărul de înnoptări ale străinilor a crescut cu 22% în Norvegia – cu un record în luna august – și cu 11% în Suedia, potrivit statisticilor oficiale, o creștere determinată și de sfârșitul restricțiilor sanitare în 2022 și de scăderea monedelor scandinave. Potrivit unui sondaj realizat în Germania pentru organizația de promovare Visit Sweden, două din cinci persoane intenționează să își schimbe obiceiurile de călătorie din cauza căldurii din sudul Europei. Cel mai adesea prin alegerea altor perioade ale anului, dar și prin optarea pentru noi destinații.

„Răcoarea nu ține doar de vreme”, explică Susanne Andersson, directoarea organizației de promovare Visit Sweden. „Este vorba despre călătorii în locuri unde vremea este puțin mai răcoroasă, dar care sunt și mai răcoroase pentru că sunt mai puțini oameni”. Au dispărut plajele mediteraneene supraaglomerate și furnalul care a dus la închiderea parțială a Acropolei din Atena în iunie și care provoacă incendii de pădure în alte părți. Mulți preferă acum să facă o baie într-un lac sau într-un fiord sau să își umple plămânii cu aer proaspăt într-o excursie montană într-o relativă izolare.

„Spania, nu. Grecia, nu”

Pam, o turistă englezoaică din Lichfield, tocmai a debarcat dintr-un pachebot ancorat la capătul maiestuosului fiord Geiranger, aflat în patrimoniul mondial UNESCO. Mărturisește că și-a pus în valiză un mackintosh și haine de lână, așa cum fusese sfătuită. „Nu m-am gândit niciodată că ieri voi sta aici în sandale, tricou și chiar pantaloni scurți. Este minunat”, spune ea, în plin soare. „Dar nu este atât de cald încât să nu ne putem plimba. Nu sunt interesată să stau pe un șezlong, să citesc o carte, să mă ridic, să mănânc ceva și să mă întorc. Aș prefera să vizitez locuri, să le descopăr istoria, să admir locuri frumoase.”

Potrivit experților ONU în domeniul climei (IPCC), este „aproape sigur” că frecvența și intensitatea fenomenelor de căldură extremă și durata valurilor de căldură au crescut din 1950 și vor continua să crească odată cu încălzirea globală. Până în 2050, în Europa, aproximativ jumătate din populație ar putea fi expusă unui risc ridicat sau foarte ridicat de stres termic în timpul verii, iar numărul de decese legate de stresul termic s-ar putea dubla sau chiar tripla cu o creștere a temperaturii între +1,5°C și +3°C.

„Spania nu. Grecia nu”, spune Gérard Grollier, un pensionar francez în vârstă de 74 de ani, în timp ce părăsește autocarul în satul Geiranger. De ce Norvegia? Pentru că clima este mult mai plăcută.

Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, care se întinde de-a lungul Cercului Polar Arctic, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 29% a numărului de înnoptări anul trecut. „Se simte răcoarea aici și această tendință a început cu ani în urmă, dar a crescut odată cu verile dureros de calde din sudul și centrul Europei”, spune Sanna Kärkkäinen, care se ocupă de promovarea turismului aici.

Acest avânt nu este însă lipsit de probleme, cu explozia Airbnb și a numărului de turiști. „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, desigur, este că vor fi prea mulți oameni în același timp”, subliniază Jan Ove Tryggestad, primar între 2011 și 2023 al unei municipalități norvegiene unde tocmai a acostat un vas de croazieră impozant, capabil să transporte 6 000 de pasageri și 2 000 de membri ai echipajului. „Aici este un sat mic. În Hellesylt, sunt între 280 și 300 de locuitori iarna. Evident, se creează un mic șoc cultural când, dintr-o dată, un oraș mic, după standardele europene, debarcă aici”, mărturisește el. „Dar ne adaptăm”.