G4Media.ro

Noi decizii contradictorii la Înalta Curte: Dosarul Ghiţă-Bădescu se va rejudeca de…

Noi decizii contradictorii la Înalta Curte: Dosarul Ghiţă-Bădescu se va rejudeca de la zero, în vreme ce în cazul lui Berbeceanu a fost sesizată Curtea de Justiţie a UE

Un complet de 5 judecători al Înaltei Curţi a decis miercuri, cu majoritate, de voturi să trimită spre rejudecare dosarul în care fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu sunt judecaţi pentru corupţie, potrivit site-ului ÎCCJ.

Acest lucru presupune ca procesul lui Ghiţă să fie reluat de la zero. Iniţial, fostul deputat a fost achitat, însă acum completul de apel a ţinut cont de decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupţie de la ÎCCJ şi a trimis cazul spre rejudecare, de această dată la un complet specializat pe corupţie. Judecătorii care au decis rejudecarea sunt Iulian Dragomir, Simona Neniţă şi Constantin Epure, în vreme ce opinia separată a fost semnată de judecătorii Ionuţ Matei şi Marius Foitoş.

”Cu majoritate, respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare (…) Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţie Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arată decizia majoritară, în timp ce magistraţii care semnează opinia separată ar fi vrut chestionarea CJUE cu privire la obligativitatea deciziei CCR.

”Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu următoarele întrebări preliminare:

  1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (…) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
  2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
  3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
  4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?”, se arată în opinia separată din dosarul lui Ghiţă.

În schimb, în dosarul fostului poliţist Traian Berbeceanu şi a foştilor procurori DIICOT care ar fi fabricat probe împoriva lui, un complet format din judecătorii Marius Foitoş, Ionuţ Matei, Mirela Popescu, Simona Neniţă şi Constantin Epure a decis sesizarea CJUE. Iarăşi a fost decizie luată cu majoritate. Magistraţii Matei, Foitoş şi Popescu au hotărât sesizarea CJUE.

Potrivit Agerpres, Instanţa supremă nu are o practică unitară în legătură cu aplicarea deciziei CCR. Astfel, în dosarele în care sunt implicaţi fostul ministru al Energiei Constantin Niţă şi fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov, procesele au fost suspendate şi a fost sesizată CJUE cu patru întrebări, prin care judecătorii doresc să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

În alte dosare, cum sunt cele ale fostului senator Dan Şova sau al fostului deputat liberal Mircea Roşca, judecătorii au decis rejudecarea de la zero, fără a mai fi sesizată CJUE.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost achitat în primă instanţă, în septembrie 2017, de un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. În acelaşi dosar, instanţa a dispus şi achitarea fostului primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu pentru luare de mită şi abuz în serviciu, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, instigat de Sebastian Ghiţă, a acordat ilegal clubului CSU Asesoft Ploieşti – controlat de Ghiţă – o finanţare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local în sumă de 1.500.000 lei. Finanţarea a avut loc în contextul unei selecţii de proiecte privind programul ‘Promovarea sportului de performanţă’, organizată de Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, aflat sub autoritatea Consiliului Local Ploieşti.

„Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Bădescu Iulian a pretins şi primit de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situat în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 lei, sumă din care Bădescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpaţi”, susţinea DNA.

Conform procurorilor, Sebastian Ghiţă a disimulat, în perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, adevărata natură a provenienţei imobilului, prin efectuarea unor plăţi reprezentând cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM, din contul unei firme controlate de acesta către o societate administrată în fapt de Iulian Bădescu.

Ulterior, fostul primar al Ploieştiului a transferat această sumă de bani către o altă societate controlată de deputatul Sebastian Ghiţă, justificându-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mită.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Păi la alde ghiță trebui niște judecători mai speciali nu „specializați „. E vorba de semantică aici. Deja se încearcă spălarea coruptilor și a hoților de bani publici pe față.

  2. Toti judecatori vechi au facut parte din sistemul corupt toti au loat mita si siau facut averi toti.dar acum au frica sa mai ia mita dar se gindesc ca nu are rost sa riste dar ei fraternizeaza cu toti corupti pentru ca sunt in aceiasi gasca

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.