Nicolae Ciucă anunță că susține propunerea ministerului Justiției privind un prag de 9.000 de lei la infracțiunea de abuz în serviciu

Curtea Constituțională a cerut ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea.

Proiectul adoptat de guvern și trimis la Parlament în decembrie 2022 nu prevedea însă un plafon pentru abuzul în serviciu, așa cum ceruse Curtea Constiuțională, care nu indicase însă un cuantum pentru acest prag. Guvernul Ciucă a modificat la sfârșitul anului definirea definirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcționarilor care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.

O altă modificare importantă ar viza propunerea ministerului justiției ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Propunerea a fost însușită de Guvern în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală adoptată la sfârșitul anului, însă a unii politicieni au pus în discuție din nou Constituționalitatea acestei prevederi.

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR) a cerut un prag pentru abuzul în serviciu echivalent cu salariul minim pe economie.

Cine sunt membri PSD, PNL și UDMR din Comisia Juridică din Senat, cei care au introdus amendamentul:

Cristian-Augustin NICULESCU-ŢÂGÂRLAŞ (PNL)

Laura Moagher (PSD)

Claudia-Mihaela Banu (PNL)

Robert Cazanciuc (PSD)

Ionel Cristescu (PSD)

Károly Zsolt CSÁSZÁR (UDMR)

Daniel Fenechiu (PNL)

Patricia Moș (PNL)

Ion Rujan (PSD)

Marius Toanchină (PSD)

Ce a cerut Curtea Constituțională în Decizia din 15 iunie 2016 în care cerea impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu:

75. Pe de altă parte, Curtea reţine că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu.

76. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea constată că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.

Într-o altă decizie (Decizia 392/06.06.2017), CCR a considerat ”necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale”

”Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se arată în decizia CCR din 2017.

Nici în această decizie CCR nu indică cât de mare ar trebui să fie acest prag.

În decizia nr. 650/2018, Curtea Constituțională constată că ”în aplicarea Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării, cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, şi nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu în sine, care, în realitate, nu rezolvă problema caracterului de ultima ratio a sancţiunii penale.”

În noiembrie 2022, USR a anunțat un proiect de lege prin care se propunea introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu reprezentând salariul minim pe economie.

Context. În decembrie 2017, cu un an înainte de condamnarea fostului lider PSD Liviu Dragnea, peste 30 de deputaţi şi senatori social democraţi – în frunte cu deputatul Cătălin Rădulescu – au semnat un proiect de lege prin care abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar dacă pagubă depăşeşte 200.000 de euro. Ordonanţa 13 – care a generat cele mai mari proteste de după revoluţie – prevedea că pragul abuzului în serviciu să fie de 200.000 de lei.

Unele voci au fost de părere la vremea respectivă că acest proiect de lege era cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea, preşedintele PSD, care a fost judecat alături de fosta soţie Bombonică Prodana, într-un dosar în care prejudiciul este sub 200.000 de euro, cât prevede proiectul apărut recent pe site-ul Camerei Deputaţilor.

În mai 2019, șeful PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și jumătate de închisoare în procesul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman. Proiectul de lege inițiat de PSD nu apucase să fie votat.