Ne aduce noul raport MCV mai aproape de Schengen?

Acum mai bine de 15 ani, UE a pus condiții speciale pentru aderarea României și a reiterat importanța respectării statului de drept și luptei anticorupție, instituind astfel faimosul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). MCV este un instrument prin care anual Comisia analizează progresul pe care România îl face în domeniul justiției și anticorupției. Curtea de Justitie a UE a declarat într-o decizie recentă natura juridică obligatorie a MCV, adică faptul că România trebuie să respecte și să implementeze recomandările din raport.

Raportul MCV este important pentru că arată evoluția, progresul, dar și regresia, așa cum a fost cazul României în 2017 pe temele justiției și luptei anticorupție. De atunci, ritmul reformelor nu a fost stabil și nici previzibil, din cauza instabilității politice puternice. Ultimul pachet de legi ale justiției au fost criticate recent de Comisia de la Veneția, dar opinia nu a fost luată în considerare în cadrul procedurii legislative deoarece decidenții s-au grăbit în mod intenționat să voteze pachetul, deși una dintre recomandările MCV era ca reformele pe justiție să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. În mod evident, graba era datorată și faptului că începutul lunii decembrie va veni și cu o decizie importantă la nivelul Consiliului UE: dacă intrăm sau nu în Schengen.

De ce Schengen are o legătură cu raportul MCV? Tehnic vorbind, MCV și intrarea în Schengen nu au nicio legătură. Însă din punct de vedere politic, unele state membre ale UE au folosit situația statului de drept descrisă în raportul MCV al României ca un element de îngrijorare pe baza căruia nu pot fi de acord cu extinderea spațiului Schengen până când România nu va respecta toate recomandările.

Astăzi, Comisia a publicat un nou raport MCV pentru România, cu doar câteva săptămâni înainte ca guvernele din Consiliul UE să voteze opțiunea extinderii Schengen pentru România.

Ce zice noul raport MCV?  Raportul MCV trebuia să arate progrese substanțiale în reformele întreprinse de România față de raportul MCV din 2021 în atingerea obiectivelor stabilite în recomandări.

De exemplu, România mai are în continuare de finalizat revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală, pentru a asigura alinierea la deciziile pe care Curtea Constituțională a României le-a luat începând din 2016. De asemenea Comisia Europeană vorbește despre o reformă a CSM care să dea un nou impuls în materie de transparență și responsabilitate.

În noul context de presiune politică, raportul MCV de astăzi scoate din discuția privind aderarea la Schengen argumentul privind nerespectarea statului de drept și imposibilitatea folosirii acestuia de alte țări precum Olanda sau Austria. Concluzia arată cam așa:

„Concluziile acestui raport au fost în măsură să marcheze înregistrarea unor progrese majore în ceea ce privește cadrul juridic și instituțional care abordează recomandările MCV de lungă durată. Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE. Înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European”.
Desigur, rămâne întrebarea de 1 milion de puncte: declară MCV realitatea sau este făcută intenționat într-un mod pentru a ușura extinderea Schengen pentru România? Să nu uităm totuși că ultimul raport MCV din 2021 indica o direcție bună, însă explica de asemenea că multe recomandări trebuiau în continuare respectate și implementate.

Există trei elemente care indică faptul că raportul MCV este o evaluare prietenoasă cu România

• 1. Coaliția actuală nu mai folosește o retorică anti-UE și a adoptat Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă Comisia de la Veneția a semnalat că nu s-a cerut o recomandare înainte de adoptare, și a evocat câteva critici, Comisia de la Veneția a evaluat pozitiv direcția, mai cu seamă cu privire la independența DNA.
• 2. Impulsul extinderii Schengen. Din cauza războiului din Ucraina, există o fereastră de oportunitate geopolitică a României de a fi parte în sfârșit în zona Schengen. Din păcate, României îi este blocat accesul, MCV fiind instrumentalizat de unele state membre ca argument politic, deși România respectă criteriile tehnice încă din 2011. Așadar, pentru a evita această instrumentalizare, acest raport MCV trebuie să nu ofere nicio scuză politică altor state membre și să evite un blocaj politic pe baza unui raport care de fapt nu ar trebui să aibă legătură cu decizia privind Schengen.
• 3. Situația Ungariei. UE este pe punctul de a închide un ochi la comportamentul iliberal al Ungariei care amenință cu blocarea deciziilor privind unanimitatea, dacă UE nu deblochează fondurile europene. Bineînțeles, este o exagerare să spunem că Uniunea închide un ochi, când de fapt aceasta a reușit să convingă Ungaria să treacă o serie de legi și reforme privind combaterea corupției și independența justiției. Dar aceste schimbări legislative nu se realizează din dorința de schimbare, ci pentru anularea deciziei Comisiei de a activa condiționalitatea privind statul de drept pentru prima oară de la adopțarea acestui regulament. Dacă Ungaria nu implementează anumite măsuri de a corecta derapajele privind statul de drept, pierde 6,5 miliarde de euro din fonduri europene, iar PNRR-ul său rămâne blocat. În mod normal Consiliul ar urma să voteze decizia de reducere a fondurilor europene pentru Ungaria, însă din discuțiile interinstitutiționale se înțelege că Ungaria a venit cu pachet de reforme cerute de Comisia Europeană și acum se negociază anularea acelor tăieri. Unii critică această decizie, spunând că acest instrument de condiționalitate nici bine nu a fost activat, că deja se fac derogări. Însă dacă ne uităm la spiritul Regulamentului 2092/2020, această condiționalitate a fondurilor europene are ca scop de fapt să pună presiune pe Statele Membre să facă reformele necesare. Astfel uitându-ne la legislația maghiară, putem spune că acest instrument este eficient, dat fiind că Guvernul lui Viktor Orban a cedat în fața UE. Într-o analiză generală asupra respectării statului de drept, putem spune totuși că reformele făcute de Ungaria nu au cum să rezolve în câteva luni daunele aduse sistemului de justiție din ultimii 12 ani. În comparație cu Ungaria, România merge ceva mai bine.

MCV este ridicat. Ce instrumente are UE pentru a asigura respectarea statului de drept ?

În ultimii ani, cu multe regresii în Polonia și Ungaria în ceea ce privește statul de drept, corupția și independența justiției, UE a venit cu noi inițiative pentru a consolida respectarea statului de drept. Ridicarea MCV nu lasă monitorizarea statului de drept descoperită: rămân instrumente importante pentru monitorizarea respectării statului de drept, dar și pentru a sancționa în cazul nerespectării.

În primul rând, Parchetul European, o cooperare consolidată între 22 de state membre, din care Ungaria și Polonia nu fac parte. Autoritatea investighează pierderea fondurilor UE și evaziunea fiscală. Are deja o reputație importantă în investigarea tuturor acestor cazuri și în a ajuta statele membre să recupereze acești bani.

În al doilea rând, condiționalitatea statului de drept, o reglementare care permite UE să suspende sau să blocheze plățile către statele membre ale fondurilor europene, în cazul în care statul de drept nu este respectat și se descoperă practici de corupție și utilizarea abuzivă a fondurilor UE.

În al treilea rând, raportul privind statul de drept. Este o noutate care introduce o monitorizare a celor 4 mari capitole din fiecare stat membru și vine, de asemenea, cu recomandări de urmat privind lupta împotriva corupției, independența justiției, libertatea presei și calitatea legislației și buna guvernare. Acest raport, realizat pentru toate cele 27 de state membre, a eliminat mitul conform căruia doar în partea de est a Europei există probleme legate de statul de drept. În realitate, toate statele membre au probleme care trebuie abordate și rezolvate. Nimeni nu e perfect. Unii se descurcă mai bine decât alții. Dar raportul privind statul de drept arată perspectiva europeană, în comparație cu MCV care a fost introdus doar pentru România și Bulgaria. Nu putem spune totuși că noul raport privind statul de drept pentru statele membre este noul MCV, deoarece, MCV are natură juridică obligatorie, spre deosebire de recomndările din noul raport pe statul de drept, a căror natură juridică nu este atât de puternică.

Cel mai mare pericol cu interpretarea și citirea statului de drept în vremuri dificile este că politizăm conceptul de stat de drept, punând în pericol întreaga credibilitate a UE. Până la urmă, dacă nu suntem duri cu ceea ce predicăm, arătăm că există excepții, derogări și că întotdeauna putem da la schimb statul de drept dacă nevoi mai mare de securitate o cer.