NATO negociază miercuri și joi în Turcia o creştere a cheltuielilor militare ”pentru a descuraja şi a se apăra”

Statele membre NATO se reunesc miercuri şi joi în Turcia pentru a negocia o creştere a cheltuielilor lor militare, în speranţa să-l convingă pe preşedintele american Donald Trump, care i-a ameninţat pe ”rău platnici” că nu-i mai apără, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

Din întâmplare, această reuniune informală a miniştrilor de Externe ai NATO – prevăzută de mult timp – va avea loc în acelaşi timp cu o întâlnire foarte aşteptată – dar care rămâne de confirmat – joi între Rusia şi Ucraina, la Istanbul.

Statele Unite cer celor 32 de state membre NATO să aloce cel puţin 5% din PIB apărării – o creştere foarte sustanţială, pe care multe ţări consideră că nu o pot atinge.

La sfârşitul lui 2024, 22 de state membre NATO au atins obiectivul de a aloca 2% din PIB cheltuielilor militare, stabilit în 2014 la un summit al Alianţei Nord-Atlantice.

Mai multe state, între care Italia, Spania sau Belgia, se află în continuare sub obiectivul de 2%, însă au promis să-l atingă în acest an.

”Există un consens larg asupra faptului că trebuie să ne intensificăm în mod consideravil eforturile”, declara săptămâna aceasta un diplomat de la BATO.

Însă un prag de 5% rămâne un prag prea înalt pentru mulţi aliaţi europeni.

O CREŞTERE ”PENTRU A DESCURAJA ŞI A SE APĂRA”

Secretarul general al NATO Mark Rutte a prezentat o ofertă în doi timpi – ca pe un posibil compromis -, care menţine obiecticvul de 5% din PIB, drag lui Donald trump, dar include în el cheltuieli care nu sunt strict militare.

Această idee a fost primită bine marţi de către ambasadorul american la NATO Matthew Whitaker.

O creştere a cheltuielilor militare pe care cele 32 de state membre ale Aianţei Nord-Atlantice o negociază înaintea unui summit prevăzut la Haga – la 24 şi 25 iunie – ”va include toate obiectivele capacităţii necesare aliaţilor din NATO pentru a descuraja şi a se apăra, dar şi lucruri ca mobilitatea, infrastructura, securitatea cibernetică”, a a dat el asigurări într-o conferinţă de presă.

”Asta merge mult dincolo de rachete, tancuri şi obuziere”,a  adăugat el.

Mai precis, secretarul general al NATO a sugerat să se stabilească la 3,5% pragul cheltuielilor militare în sens stirct care să fie atinse până în 2032.

Însă el sugerează ca acestui procent să i se adauge un obiectiv de 1,5% din PIB care să constea în cheltuieli mai largi, de exemplu cu infrastructuri, mai uşor de atins, mai ales în cazul unor ţări care se află în întâzriere ca Italia sau Spania.

Iar acest procent priveşte deja esenţialul cheltuielilor deja luate în calcul în bugetele stateor membre, cu privire la controlul frontierelor şi construirea de drumuri şi podur, a declarat la Bruxelles un diplomat.

UN COMPROMIS ”FEZABIL”, CARE ”VA SERVI TUTUROR ALIAŢILOR”

Pentru a convinge Washingtonul de seriozitatea aliaţilor europeni, Mark Rutte a sugerat de asemenea ca ei să se angajeze să-şi crească cu minimum 0,2% pe an cheltuielile strict militare.

Această creştere anuală va fi ”foarte dificl de impus”, recunoaşte un diplomat de la NATO.

Însă, adaugă el, compromisul schiţat de către Mark Rutte este ”fezabil şi le va servi tuturor aliaţilor”.

Acesta este ”începutul conversaţiei”, temperează alt diplomat de la NATO, în opinia căruia ”totul este deschis şi în continuare foarte în mişcare” înaintea summitului NATO de la Haga.

”Un procent din PIB reprezintă în prezent 45 de miliarde de euro în Republica Federală germană”, amintea vineri, la bruxelles, noul cancelar Friedrich Merz.