NATO este un „instrument de agresiune şi confruntare”, consideră Kremlinul, după ce secretarul general al Alianţei a cerut țărilor membre să îşi sporească capacităţile de apărare antiaeriană şi antirachetă cu 400% / Rusia a invadat Ucraina în 2022

NATO este un „instrument de agresiune şi confruntare”, a acuzat luni Kremlinul, ca reacţie la informaţiile potrivit cărora secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, urmează să ceară luni ţărilor membre să îşi sporească capacităţile de apărare antiaeriană şi antirachetă cu 400%, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

„NATO, după ce şi-a dat jos masca, demonstrează în toate modurile posibile natura sa de instrument de agresiune şi confruntare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în briefingul său zilnic.

Peskov a adăugat că planul pe care Rutte urmează să-l prezinte la Londra, unde se va întâlni cu premierul britanic Keir Starmer, va fi în detrimentul contribuabililor europeni, potrivit Reuters.

Totodată, Kremlinul a declarat că înaintarea forţelor ruse către regiunea ucraineană Dnipropetrovsk a fost parţial motivată de dorinţa de a crea o „zonă tampon”.

Rusia a anunţat duminică că forţele sale au avansat până la marginea regiunii est-centrale ucrainene, pe măsură ce războiul se intensifică, în ciuda eforturilor de pace volatile de până acum.

Întrebat dacă avansul a fost conceput pentru a crea o zonă tampon, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Fără îndoială, asta este unul dintre motive”.

Kremlinul a afirmat totodată că Rusia este pregătită să onoreze acordurile cu Ucraina privind un nou schimb de prizonieri de război şi repatrierea soldaţilor morţi, dar a acuzat Kievul că nu a respectat partea sa din înţelegere.

Rusia a acuzat Ucraina în weekend că a amânat pe termen nelimitat schimburile, care au fost convenite în cursul celei de-a doua runde de discuţii directe de pace de la Istanbul (Turcia) din această lună.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis duminica aceasta că va continua schimburile de prizonieri cu Rusia, dar a spus că Ucraina nu a primit încă lista completă a prizonierilor care urmează să fie eliberaţi.

Kremlinul a mai anunţat luni că Rusia intenţionează să-şi sporească cooperarea cu ţările africane, inclusiv în domenii sensibile precum apărarea şi securitatea.

Peskov a făcut aceste comentarii după retragerea din Mali, anunţată vineri, a grupului rus de mercenari Wagner. Africa Corps, o forţă paramilitară controlată de Kremlin, a declarat că va rămâne în ţara vest-africană după plecarea grupării Wagner.

Context

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022 sub pretextul că apară separatiştii din regiunea Donbas.

„Putin tocmai a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei. Orașele pașnice ucrainene sunt sub lovituri. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Momentul pentru a acționa este acum”, a scris Dimitri Kuleba, fostul ministru de Externe al Ucrainei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat atunci o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. Liderul de la Kremlin ceruse armatei ucrainene „să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina.

În cei peste trei de ani de război au murit sute de mii de oameni, dintre care zeci de mii de civili ucraineni, iar infrastructura, clădirile rezidențiale și cele guvernamentale din Ucraina au suferit distrugeri substanțiale.