Moştenirea reginei egiptene Hatshepsut nu a fost distrusă din cauza genului ei, arată un nou studiu

A fost unul dintre cei mai prosperi suverani ai Egiptului Antic, o femeie-faraon care a precedat-o pe Cleopatra cu 1.500 de ani. Însă moştenirea reginei Hatshepsut a fost distrusă sistematic după moartea sa de către ginerele şi succesorul ei, Tutmes al III-lea, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Motivele pentru care domnia ei impresionantă a fost ştearsă metodic din istorie au dat naştere la numeroase dezbateri, însă într-un nou studiu publicat luni, un cercetător de la Universitatea din Toronto consideră că s-a pus prea mult accent pe genul ei.

„Este o întrebare destul de romantică: de ce a fost atacată această femeie-faraon după moartea sa?”, a declarat Jun Wong pentru AFP, explicând interesul său pentru o regină care a condus destinele Egiptului într-o perioadă de prosperitate extraordinară.

În trecut, cercetătorii au speculat că ginerele şi succesorul reginei Hatshepsut, Tutmes al III-lea, a dus împotriva ei o campanie postumă de defăimare, pentru a se răzbuna, în special pentru că dorea să elimine orice idee că o femeie ar putea avea o domnie de succes.

„Modul în care domnia reginei Hatshepsut a fost înţeleasă a fost întotdeauna influenţat de sexul ei”, a explicat Jun Wong, referindu-se la credinţele conform cărora Tutmes al III-lea ar fi putut să o considere „un fel de mamă vitregă rea”.

Cercetarea sa, bazată pe alte studii recente şi al cărei rezultat a fost publicat în revista Antiquity, susţine că motivele lui Tutmes al III-lea au fost mult mai nuanţate, ceea ce aduce un dubiu suplimentar asupra teoriei privind ostilitatea faţă de o femeie ajunsă la conducerea statului.

Hatshepsut a condus Egiptul în urmă cu aproximativ 3.500 de ani, după moartea soţului ei, Tutmes al II-lea. Iniţial, ea a servit ca regentă a fiului ei vitreg, viitorul rege, dar a reuşit să îşi consolideze propria putere, impunându-se ca o femeie-faraon.

Experţii explică faptul că ea a extins rutele comerciale şi a comandat lucrări extraordinare, inclusiv un mormânt fără egal în Valea Regilor din Luxor, pe malul vestic al Nilului.

Jun Wong a reevaluat materialele provenite din statuile deteriorate şi descoperite în timpul săpăturilor efectuate între anii 1922 şi 1928.

Nu există nicio îndoială, spune el, că Tutmes al III-lea a încercat să înlăture dovezile realizărilor lui Hatshepsut. Dar el a fost „probabil motivat mai degrabă de o necesitate ritualică decât de o antipatie declarată”, susţine autorul noului studiu.

Astfel, este posibil ca Tutmes al III-lea să fi încercat să neutralizeze puterea predecesoarei sale într-un mod practic, care era un fapt obişnuit în epocă, şi nu din răutate.

Expertul a descoperit, de asemenea, că unele dintre statuile care o reprezintă pe regina Hatshepsut au fost probabil deteriorate deoarece generaţiile următoare au dorit să le reutilizeze ca materiale de construcţie.

„Pentru o lungă perioadă de timp s-a presupus că statuile reginei Hatshepsut au suferit un atac răzbunător”, subliniază el. O nouă examinare a arhivelor sugerează că „nu este cazul” şi că, în schimb, ea a fost tratată în acelaşi mod ca predecesorii ei după ce au murit, a explicat Jun Wong.