Moștenirea noului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu: alegerea procurorilor șefi, recursul compensatoriu, secția specială

Cătălin Predoiu, cel care a mai avut un mandat de ministru al Justiției, cel mai longeviv după perioada postdecembristă, preia ștafeta de la Ana Birchall și odată cu funcția și responsabilitatea pentru soluționarea principalelor probleme din sistemul judiciar.

1. Selectarea candidaților la șefia celor mai importante parchete

Principalele parchete de la noi din țară: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, Direcția Antimafia și Secția Specială sunt conduse de șefi provizorii. Noul ministru al Justiției trebuie să declanșeze procedura privind selectarea șefilor plini, fiecare propunere va trece prin Consiliul Superior al Magistraturii, iar cuvântul final îl va avea șeful Statului. Audiat în Parlament pentru preluarea portofoliului de la Justiție, Cătălin Predoiu a anunțat un proces transparent.

”Numirile procurorilor-șefi se va face pe un proces transparent de selecție. Nu există favoriți din start. Selecția va fi transparentă și obiectivă.” a explicat Predoiu, în urmă cu câteva zile. Parchetul General este condus interimar de Bogdan Licu, DNA de Nistor Călin, DIICOT de Georgiana Hosu, iar Secția Specială de Nicolae Marin.

2. Soarta Secției pentru anchetarea magistraților

Intens criticată atât de organismele europene, cât și la nivel național, Secția specială a făcut obiectul unei analize la nivelul Ministerului Justiției, sub mandatul Anei Birchall. Pe fondul solicitării Grupului Statelor Împotriva Corupției de desființare a struturii considerate o anomalie a sistemului judiciar, Birchall a cerut analize de la fiecare instituție din justiție cu privire la secția specială. Concluziile unora au fost de desființare a structurii de parchet, în vreme ce alții au considerat că se impune o reformare a modului de funcționare a secției, potrivit declarațiilor făcute de Birchall. Ministrul Cătălin Predoiu trebuie să anunțe dacă promovează un proiect pentru modificarea funcționării Secției Speciale, pentru că în Parlament există deja un proiect de desființare.

3. Recursul compensatoriu

în perioada octombrie 2017 – septembrie 2019 peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 dintre aceștia au recidivat. În Parlament există deja un proiect de abrogare a recursului compensatoriu, însă ministrul poate veni cu un proiect de modificare a legii pentru stoparea efectelor. Într-o postare pe facebook, din luna august, Cătălin Predoiu spunea că ”se impune abrogată de urgenţă legea recursului compensatoriu, iresponsabil promovată de fostul ministru Toader şi vinovat promovată de majoritatea PSD. Această lege este un pericol public continuu.” Tudorel Toader a anunțat apoi că îl va da în judecată pe Predoiu, pentru că nu el este cel care a inițiat legea.

4. Modificările la statutul magistraților

Cea mai controversată schimbare este prevedarea legată de pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate și ar duce la retragerea a aproape 3000 de magistrați.

5. Nu în ultimul rând, ministrul Justiției trebuie să anunțe rezultatul verificărilor interne de la Penitenciarul Rahova după permisia de 24 de ore a lui Liviu Dragnea.

Foto: Catalin Predoiu la audieri (InquamPhotos / Octav Ganea)