Modificări controversate la legea Tineretului: societatea civilă denunță ”o lege făcută pentru anumite grupuri de interese nelegitime”

Plenul Senatului dezbate luni proiectul de lege a Tineretului, o inițiativă a majorității PSD-ALDE. Comisia pentru învățământ și tineret din Senat, condusă de Liviu Pop (PSD), a introdus în proiectul inițial o serie de prevederi care ar da fundațiilor pentru tineret – structuri controversate – prilejul de a face afaceri cu proprietățile imobiliare rămase moștenire de la fosta uniune a tineretului comunist (UTC).

Practic, amendamentele aprobate de comisia lui Liviu Pop și care urmează să fie votate de Senat impun faptul că veniturile acestor fundații sunt neimpozabile și pot include ”veniturile obținute din administrarea și valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora”.

• Citește aici amendamentele depuse la Legea Tineretului
• Citește aici avizul negativ al Ministerului Justiției

Fundația Națională pentru Tineret a Municipiului București a fost în centrul unei controverse majore legate de asocierea cu firma Triumf Construct, controlata de omul de afaceri Mohammad Murad. În urma acestei asocieri au fost ridicate în București două blocuri care găzduiesc apartamente și un hotel (Hotel Phoenicia Apartments Unirii), dar și un salon de nunți de lux. Toate au fost ridicate pe terenul Titan Club din spatele bulevardului Unirii, un fost club pentru tineret, dat în folosință după anului 1989 către Fundația pentru Tineret a Municipiului Bucuresti.

„Federația Tinerilor din Constanța condamnă încercarea de pervertire a proiectului legii tineretului într-o lege făcută pentru anumite grupuri de interese nelegitime. Încă din procedura de avizare, FTC a reușit eliminarea acelor elemente toxice și neconstituționale cum ar fi tentativa de a modifica indirect legea fundațiilor pentru tineret și acordarea de facilitați fiscale pentru aceste fundații. Aceste amendamente au ca unic scop încercarea de a împiedica autoritățile publice să controleze modul în care aceste fundații gestionează patrimoniul UTC. Noi am susținut și susținem în continuare întoarcerea acestui patrimoniu în domeniul public și administrarea lui de către autoritățile locale în interesul tinerilor”, a declarat pentru G4Media.ro Cristian-George Farauanu, vicepreședintele Federației Tinerilor din Constanța.

UPDATE: Dragoș Mihai, președintele Consiliului Tineretului Român, a făcut o serie de precizări pentru G4Media.ro legate de modificarea legislației:

Fundațiile județene pentru tineret, respectiv a municipiului București sunt structuri private, neguvernamentale și non-profit. Controlarea sau subordonarea lor de către stat ar reprezenta o formă de naționalizare și nu este acceptabilă.

Unele din aceste structuri (nu toate) au putut prelua în proprietate, prin decizia statului, proprietăți care au aparținut Uniunii Tineretului Comunist – care a fost, juridic, o asociația obștească (asimilabilă ONG-urilor de astăzi). Este vorba în general de clădiri edificate din cotizațiile membrilor UTC, activități economice (ex. cursuri, activități de divertisment și culturale plătite) și banii obținuți din așa-zisa muncă patriotică.

Clădirile care aparțineau statului și erau doar în administrarea UTC, cum a fost cazul celor ale Biroului de Turism pentru Tineret, nu au ajuns niciodată la fundații, ci la stat (care știm cu toții cum le-a gestionat).

Pentru a fi în serviciul mișcării de tineret și al tinerilor în general, structura de conducere stabilită prin lege este Adunarea Generală formată din delegați ai organizațiilor de tineret din județul în care își desfășoară activitatea fundația respectivă, sau, după caz, municipiul București. Astfel, orice organizație interesată are, legal, dreptul de a adera la fundația din județul său.

Din păcate, din 1990 și până astăzi, statul a evitat să creeze mecanisme clare prin care aceste fundații să poată obține sprijin pentru desfășurarea de activități de tineret și/sau să dezvolte patrimoniul (să întrețină clădirile, să acopere costurile de mentenanță, să facă renovări și recondiționări acolo unde apare această nevoie). Totodată, statul a încercat în repetate rânduri să preia patrimoniul fundațiilor sau să și le subordoneze decizional, ceea ce arată o intenție clară de preluare, nu de sprijin în vederea dezvoltării.

Fundațiile, în lipsa unor mecanisme de sprijin din partea autorităților publice, închiriază o parte din spații pentru a putea să mențină clădirile și să deruleze activități pentru tineret. În funcție de dezvoltarea economică a localităților în care au patrimoniu, sumele obținute din clădiri pot sau nu să acopere necesarul de funcționare al fundațiilor.

Există, într-adevăr, și fundații ale căror conduceri nu acționează etic – de exemplu, prin blocarea aderării de noi organizații de tineret, prin lipsa totală sau aproape totală de activități de tineret și altele. Pentru aceste situații, statul trebuie să îmbunătățească cadrul legal, astfel încât să permită tuturor organizațiilor de tineret active o implicare mai ușoară și nu în sensul eliminării totale a organizațiilor de tineret din decizii, cum unele părți cu interes propriu sugerează!

Merită totuși menționat că din anul 2002, de când există o interdicție legală în acest sens, nicio clădire nu a fost înstrăinată de o astfel de fundație pentru tineret prin voința proprie. Astfel, în condițiile susținerii implicării organizațiilor de tineret și a creării de mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea activității de tineret în fundații și a patrimoniului acestora, fundațiile pot fi o resursă extrem de valoroasă pentru mișcarea de tineret! Din păcate, nu există niciun motiv pentru care să credem că o eventuală preluare de stat nu ar duce, ca în alte cazuri, la folosirea clădirilor în interesele private sau de grup de interese ale diferiților politicieni care ar avea influență asupra lor.

Astfel, cheia este un echilibru între mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea fundațiilor și de sancțiune pentru derapaje, cu respectarea rolului decizional principal al organizațiilor de tineret interesate din fiecare județ!

Referitor la amendamentele promovate de Comisia de învățământ din Senat:

Amendamentele promovate de comisia de învățământ din Senat sunt exact propunerile de modificare formulate de Consiliul Economic și Social (CES), susținute de Consiliul Tineretului din România (CTR) și nu reprezintă un element de noutate, ele fiind cunoscute de luni de zile. Totodată, acele amendamente nu introduc beneficii noi pentru organizațiile de tineret, ci doar mențin prevederi aflate în prezent în vigoare, prevăzute în Legea Tinerilor nr. 350 / 2006, dar care s-ar pierde dacă noua lege a tineretului (care o abrogă pe cea în vigoare) nu le-ar mai prevedea! La propunerea subsemnatului, care am reprezentat CES în cadrul comisiei, aceste amendamente au fost votate cu larga majoritate, respectiv unanimitatea senatorilor prezenți (în funcție de amendament), care au înțeles procesul prin care o îmbunătățire a situației fundațiilor se poate face în mod real, în serviciul și nu în dauna mișcării de tineret.

Concluzionez, reluând faptul că o discuție serioasă referitoare la toate aspectele regimului juridic al fundațiilor pentru tineret trebuie purtată, dar în sensul întăririi rolului tuturor organizațiilor de tineret active în deciziile interne ale lor, nu în sensul preluării de către stat prin naționalizare, directă sau mascată! Această discuție trebuie purtată pe legea specială a fundațiilor împreună cu orice alte prevederi incidente și nu prin încercarea de desființare sau blocare a activității lor prin abrogarea diferitelor norme incidente din legi speciale.

Suplimentar, aș mai vrea să menționez că o bună parte din fundațiile pentru tineret desfășoară activități pentru tineret și sprijină organizațiile de și pentru tineret membre și încurajez atât jurnaliștii, cât și decidenții interesați să discute serios și argumentat despre aceste aspecte.

În plus, menționez că o parte din articolele pe care unele părți le doresc eliminate din actuala Lege a tinerilor (și viitoare lege a tineretului) sunt tocmai cele care protejează participarea organizațiilor de tineret în mecanismul decizional al fundațiilor și eliminarea lor poate avea ca efect subordonarea fundațiilor de către stat (deși sunt organizații neguvernamentale!), respectiv pot determina falimentul lor și preluarea prin executare silită de către autorități publice, având ca efect, deși indirect, tot o naționalizare. E important să ținem cont că fundații pentru tineret active există în mai multe județe ale țării, iar atunci când discutăm de norme legale trebuie să avem în vedere contextul tuturor persoanelor juridice afectate, nu dar unele sau altele dintre ele.

Foto: Liviu Pop, șeful Comisiei pentru tineret din Senat (Sursa: Pagina personală de Facebook)