Modelul Viktor Orban. Iliberalismul promovat în Ungaria trece granițele: 750 milioane euro investiți de Budapesta în vecinătate în patru ani

De atunci, Erdélyi Médiatér Egyesület a acaparat cea mai mare parte a cotidienelor de limbă maghiară din Transilvania, mai multe reviste ilustrate, un periodic literar, televiziunea, radioul și cel mai important portal de știri, Székelyhon.

Sándor Fall, redactor-șef  la Főtér, afirmă că banii au însemnat puțin pentru activitatea sa, în afara unui nou sediu și a două achiziții noi. El a respins îngrijorările pe tema independenței editoriale: “Nimeni nu ne spune despre ce putem scrie. Scriem despre ceea ce credem noi că este important”.

Totuși, el a recunoscut că, în lipsa unei finanțări din afară, Főtér și alte publicații în limba maghiară din Transilvania ar putea cu greu supraviețui.

Dar observatorii Ungariei lui Viktor Orban se îndoiesc că o asemenea mărinimie survine în mod necondiționat.

Ei văd în cheltuielile fără precedent destinate magharilor din afara granițelor Ungariei o extindere a ‘democrației neliberale’ pe care partidul Fidesz al lui Orban a instituit-o în țară începând din anul 2010, când a preluat puterea.

În Transilvania, mari sume de bani au fost investite în presa de limbă maghiară, în baze sportive, grădinițe, școli și biserici, construindu-se un “paralelism etnic, menit să consolideze și să mențină un sistem în care maghiarii să-și ducă viața ca și cum ar trăi nu în România, ci în Ungaria”, potrivit declarațiilor pentru BIRN ale lui Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Iar consumul de media este crucial, spune el.

Când cei de la Főtér spun că nu sunt cenzurați, “îi cred”, afirmă Zoltán Sipos, redactor-șef al singurei publicații de jurnalism de investigație destinată comunității etnicilor maghiari din România, Átlátszó Erdély, sau Transilvania Transparentă. Dar, mai spune el, “funcționează și autocenzura”.

“Nu au nimic rău de spus” despre Fidesz sau despre principalul partid politic al etnicilor maghiari din România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (RMDSZ – UDMR), a declarat Sipos pentru BIRN.

Bisericile influente beneficiază din plin

Transilvania deține un loc special în identitatea națională maghiară și ‘trauma’ – capitalizată de Fidesz – provocată de destrămarea Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial, când Ungaria de dinaintea anului 1920 a pierdut două treimi din teritoriu, o jumătate din populație fiind înstrăinată în afara statului reconturat.

Urmărind ‘unificarea virtuală’ a tuturor maghiarilor, Orban a făcut ca ei să obțină mai ușor cetățenia maghiară și, prin apropiații locali, a investit bani în comunitățile etnicilor maghiari din Slovenia, Slovacia, Ucraina și România.

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în Transilvania – peste 145 de milioane de euro în 2017 și o sumă similară în 2018. Anul trecut, Ungaria a lansat fundația Pro Economica – o replică a fundațiilor similare mai mici din Slovenia și Serbia – prin care a promis să verse 312 milioane de euro sub formă de mici fonduri destinate dezvoltării agriculturii.

La fel ca și în alte țări, modul în care funcționează aceste fonduri nu e ușor de urmărit.

“Pro Economica este o fundație privată, așa că FOIA [Legea liberului acces la informația de interes public] nu se aplică,” afirmă Sipos. “Acesta este pasul următor prin care calea banilor veniți din Ungaria rămâne complet opacă”.

În plus, o serie de alte fonduri sosesc de la autoritățile centrale și municipalitățile maghiare prin programe culturale și sponsorizări venite din partea unor companii de stat. La fel ca în Serbia și Slovenia, Ungaria a finanțat baze sportive, iar deținătorii de pașapoarte maghiare din România pot cere sprijin financiar pentru familiile lor și din partea statului ungar.

Unele licitații pot fi găsite online, unele programe apar numai în bugetul de stat, dar nu există o bază de date unică care să cuprindă toate cheltuielile destinate comunităților maghiare din afara Ungariei

Cel mai mare beneficiar din România este Biserica Calvină din Transilvania, cu peste 130 milioane de euro. Biserica este condusă de Béla Kató, care a desmințit numeroasele speculații potrivit cărora el ar fi prieten bun cu Orban, afirmând că sunt doar în relații bune.

Sipos, care a investigat cheltuielile maghiare din Transilvania, spune că Biserica a cheltuit jumătate din sumă pentru renovarea bisericilor și sume considerabile pentru modernizarea grădinițelor și a clădirilor comunitare, pentru aziluri de bătrâni și pentru alte proprietăți aparținând Bisericii.

“Nu știm cum decide Biserica ce proprietate va fi renovată. Nu știm cum alege biserica firmele cu care se încheie contracte. Dar știm, de exemplu, că, într-un proiect de 2,9 milioane de euro, firma contractantă a fost Construcții Comerț Ilcom Ltd. Fundația Kida, care este prezidată de Kató, deține 50% din compania respectivă”. Anterior, Kató afirmase că se vor depune toate eforturile pentru a preveni corupția.

Administrând grădinițe, școli și chiar o universitate, bisericile catolice și protestante din Transilvania sunt profund implicate în comunitățile etnicilor maghiari, fiind deseori singurele care oferă programe comunitare de sprijin în orașe mici și sate. O parohie catolică deține chiar și o academie de hochei, care beneficiază și ea de pe urma fondurilor vărsate de Orban.

“Bisericile sunt adânc implicate în comunitatea maghiară din Transilvania”, a declarat o sursă familiarizată cu activitatea UDMR, dar care a dorit să își păstreze anonimatul.

Alți mari beneficiari sunt fundațiile educaționale, precum Iskola Alapítvány, fondată de UDMR, și Sapientia Alapítvány, fondată de biserică.

Foto: Viktor Orban arătându-i premierului polonez harta Ungariei Mari (Facebook)

Citește tot articolul pe Sinopsis.info