Moartea șefului GRU marchează sfârșitul unei perioade dezastruoase pentru agenția rusă de spionaj

Moartea șefului serviciului de informații militare externe din Rusia (GRU), generalul colonel Igor Korobov, anunțată miercuri de către media de stat de la Moscova, marchează ultimul eveniment din mandatul plin de eșecuri al acestuia în fruntea agenției ruse de spionaj. Korobov a condus GRU într-o perioadă în care serviciul a fost acuzat de amestecul în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, operațiunea de otrăvire a fostului agent Sergei Skripal și a fiicei acestuia în Marea Britanie sau încercarea de monitorizare, ratată și ea, a Oficiului de supraveghere a armelor chimice din Olanda.

Chiar dacă Korobov pare să fi avut o responsabilitate limitată în toate aceste eșecuri, cauzate în principal de incompetența și greșelile făcute de agenți neprofesioniști, numele lui va fi legat pentru mult timp de-acum înainte de ceea ce analiștii consideră a fi o „perioadă neagră” în istoria agenției de spionaj.

Ministrul Apărării de la Moscova a anunțat că generalul a murit miercuri la vârsta de 62 de ani, după „o boală gravă și îndelungată.” Korobov a fost descris de către minister drept „o persoană minunată, un fiu credincios al Rusiei și un patriot al țarii sale.” Fost membru al forțelor aeriene, el a intrat în GRU în 1982, preluând șefia agenției în 2016 (GRU este departamentul de informații al armatei ruse, însărcinat cu efectuarea operațiunilor sub acoperire în străinătate). Joi seara, Moscova a anunțat că Korobov va fi succedat temporar în funcție de către adjunctul său, viceamiralul Igor Kostyukov, care a condus trupele ruse în Siria. Desemnarea unui nou șef al GRU va fi făcută de președintele Vladimir Putin.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Unii analiști s-au grăbit să afirme că moartea generalului Korobov este „suspectă,” mai ales că ea a venit la doi ani după cea a predecesorului său, Igor Sergun, decedat în condiții suspecte la doar 58 de ani (versiunea oficială afirmă că acesta a murit în Moscova, în timp ce alte surse susțin că el a fost ucis în timpul unei vizite secrete efectuate în Liban). În plus, numărul de oficiali ai GRU decedați în condiții stranii în ultimele decenii este semnificativ. În 2009, cadavrul unui șef adjunct al agenției de spionaj a fost găsit pe o plajă din Turcia. În 1997, un general major a murit după ce a căzut de la fereastră. În 1996, un ofițer de rang înalt a fost călcat de o mașină, în timp ce, în 1992, un șef adjunct al GRU a murit într-un accident de mașină.

Ziarul The Independent afirmă că, în cazul lui Korobov, nu există dovezi care să sugereze altceva decât că versiunea oficială este cea adevărată. Publicația citează o declarație făcută de Alexei Venediktov, editor al radioului independent Ekho Moskvy (Ecoul Moscovei), care a spus că Korobov a fost bolnav de mult timp. O altă publicație liberală, Novaya Gazeta, a precizat că, în această vară, Korobov și-a delegat atribuțiile de conducere adjunctului său (o mișcare caracterizată de mulți ca dovadă a „incompetenței eșaloanelor superioare ale guvernului.”)

Indiferent însă de cauzele morții lui Korobov, un lucru este cert: generalul decorat cu titlul de „Erou al Federației Ruse” a condus agenția într-o perioadă caracterizată de câteva eșecuri importante și într-un moment în care GRU și-a depășit cu mult mandatul tradițional de colectare de informații în domeniul militar.

Începând cu 2012, GRU și-a sporit influența în ceea ce privește domeniul securității naționale a Rusiei. Primele două decade post-sovietice (1990-2010) au fost dificile pentru serviciul de informații militare, care a suferit din cauza subfinanțării, reducerilor de costuri și retragerii geopolitice a Moscovei, care i-a subminat misiunea sa istorică. Dar GRU a primit un nou impuls atunci când Rusia a reînceput să se afirme militar în lume. Membri ai GRU, inclusiv cei din trupele Spetsnaz, au jucat roluri principale în operațiunile militare desfășurate în estul Ucrainei începând cu 2014 (operațiuni pe care Kremlinul le neagă) și în Siria, începând din 2015.

Expertul în chestiuni de securitate Alexander Golts a declarat pentru The Independent că schimbarea conceptului militar al Rusiei a avut loc în 2012, odată cu instalarea noului Șef al Statului Major General, Valery Gerasimov. „Noul concept al lui Gerasimov a încheiat distincția între situația de război și pace și a prevăzut ca GRU să joace un rol de lider în acest război nou, care e fără sfârșit, în chestiunea dezinformării și așa mai departe. Dar aproape de îndată ce GRU a renunțat la a se concentra asupra țintelor tradiționale, au început și eșecurile.”

În ultimii doi ani, GRU a fost confruntata de altfel cu o serie de eșecuri răsunătoare. În perioada mandatului lui Korobov, agenția a fost acuzată de amestecul în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, atacarea rețelei informatice a Agenției Mondiale Anti-Doping și a Curții Internaționale de Arbitraj, organizarea unei lovituri de stat eșuate în Muntenegru, operațiunea de otrăvire a fostului agent Sergei Skripal și a fiicei acestuia sau încercarea de monitorizare, ratată și ea, a Oficiului de supraveghere a armelor chimice din Olanda. În decembrie 2016, Statele Unite l-au inclus pe generalul Korobov pe o listă de înalți funcționari ruși supuși sancțiunilor, acuzându-l de implicare în atacuri cibernetice.

Analiștii afirmă că aceste lucruri par să fi contribuit la căderea în dizgrație a lui Korobov. Pe măsură ce operațiunile GRU au crescut în număr și intensitate, ele au devenit tot mai vizibile la nivel mondial și au atras atenția nedorită asupra unei organizații ce fusese faimoasă pentru secretomania din jurul ei. Agenții de pe teren au făcut greșeli grave, care i-au expus, în timp ce anchete desfășurate de ziariști de investigații au dus la dezvăluirea identităților unora dintre spioni. Experții susțin de altfel că, în acest moment, sute de agenți secreți activi ai GRU au fost compromiși în acest fel. Este exact ceea ce s-a întâmplat cu cei doi agenți implicați în tentativa de asasinare a lui Skripal pe teritoriul britanic (Alexander Mishkin și Anatoly Chepiga au fost identificați drept agenți ai GRU) sau cu cei patru spioni care au încercat, fără succes, să penetreze Oficiul de supraveghere a armelor chimice din Olanda.

Potrivit unor experți, nu este exclus ca eșecul acestor operațiuni controversate (și atenția nefirească atrasă asupra agenției de spionaj, asupra activităților și metodelor sale) să fi determinat Kremlinul să urmărească schimbarea șefului GRU. Un discurs ținut de președintele Vladimir Putin cu ocazia centenarului serviciului, și în care șeful statului a promis că agenția își va recăpăta numele care a făcut-o populară (Directoratul Principal de Inteligență), pare să susțină această ipoteză. Unele surse neconfirmate au afirmat chiar că, în discursul șefului statului, Korobov a fost criticat vehement de către Putin pentru eșecul operațiunii de asasinare a lui Skripal. Jurnalistul Serghei Kanev a declarat că, după criticile liderului de la Kremlin, lui Korobov i s-a făcut rău și s-a prăbușit în casă.

De asemenea, mai multe informații neconfirmate au susținut că una dintre cele două fiice ale lui Korobov – despre care se presupune că trăiește în Suedia – ar fi refuzat recent să se întoarcă în Rusia, lucru care sugerează tensionarea relațiilor dintre șeful agenției de spionaj și Kremlin.

Surse: BBC, The Independent, The Sun

Foto: Igor Korobov (dreapta) împreună cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu (Sursa: Ministerul rus al Apărării)