Misteriosul caz Burleanu și cum arată dezastrul dintre bare pentru Liviu Dragnea

Într-un interviu publicat de Gazeta Sporturilor pe 16 aprilie, Liviu Dragnea își anunța simpatia și susținerea pentru Ionuț Lupescu. Așteptările de pe margine vedeau discursul de suporter al pesedistului drept ultima lovitură în sacul și așa scufundat al lui Răzvan Burleanu, președinte al Federației Române de Fotbal în ultimii patru ani.

Lupescu nu era doar marele favorit al lui Dragnea. Fostul mijlocaș a unit adversari politici, jurnaliști și fotbaliști din toate generațiile, care fierbeau în numele binelui comun pentru a scăpa Federația de ‘influența toxică’ a lui Burleanu. Textul ‘eșecului Burleanu’ a fost repetat obsesiv pe toate canalele de comunicare posibile și a devenit slogan al unei campanii fără vreo substanță reală. În mințile multora, Lupescu trebuia doar să existe pentru a câștiga alegerile.

A făcut sau nu Dragnea pași concreți pentru susținerea candidatului Ionuț Lupescu? A dat un semnal real sau doar a încurajat o campanie de PR din care n-a vrut să câștige decât like-uri și expunere în social media pentru valul obscur, din teritoriu, al partidului? A fost și Lupescu jucărie în mâinile lui? Scenariile se invită în discuție cu argumente solide.

Ce știm și ce nu știm

Majoritatea întâlnirilor de campanie ale lui Ionuț Lupescu au mizat și pe componenta politică, imposibilă fără o încuviințare din cămara cu decizii a partidelor. Revenit de la UEFA, unde a fost șef al departamentului tehnic, Lupescu trebuia să joace rolul surferului care prinde cel mai bun val din sezon. Chiar dacă s-a hotarât greu să intre în cursă, fostul fotbalist a topit ușile închise în timp record, una câte una. Fie că vorbim de primării, consilii județene sau alte instituții controlate politic, Lupescu a intrat fără să ciocănească de doua ori. „Politicul trebuie să sprijine proiectele noastre”, și-a explicat el aparițiile în culorile partidelor.

Lupescu le-a umplut paginile de Facebook cu poze de imagine bună atât oamenilor împinși să-i strângă mâna, cât și membrilor fotbalului mic. Atunci când a fost vorba de întors favorul, votul i-a fost zdrobitor defavorabil. Lupescu a obținut numai 78 dintre cele 254 de voturi exprimate. Burleanu a luat mai mult decât dublu: 168, în timp ce al treilea candidat considerat cu șanse înainte de vot, Marcel Pușcaș, a convins numai 8 delegați. Amploarea dezastrului pentru Lupescu e uriașă.

Apropiații lui Burleanu susțin că asupra multora dintre electori s-au făcut presiuni serioase, peste tot în țară. Voturile nu s-au schimbat. A devenit brusc fotbalul un pamânt al oamenilor cu principii sau opțiunea Burleanu a însemnat mai mult decât discursul gol al rivalilor săi? Mai degrabă a doua variantă.

Razvan Burleanu, omul serviciilor secrete?

Președintele Federației a jucat fotbal și a arbitrat pâna la 19 ani, apoi s-a concentrat pe studii. Burleanu a învățat la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, a făcut cursuri de specializare în domeniul politicilor și strategiilor de securitate la Universitatea Națională de Apărare Carol I și a obținut doctoratul tot în cadrul SNSPA. Înainte să apară în cărți pentru Federația Română de Fotbal, Burleanu a lucrat la Primăria Bacău, la Parlamentul României, la Autoritatea Electorală Permanentă și la Administrația Prezidențială, în perioada în care Traian Băsescu era șeful statului. Burleanu a devenit președinte la FRF, deși nimeni nu-i dădea nicio șansă până cu o zi înaintea alegerilor. Arestarea fostului căpitan al naționalei României, Gică Popescu, principalul său contracandidat, i-a deschis culoarul lui Burleanu, care a câștigat în două tururi. Până la capăt, oficialul s-a luptat cu fostul arbitru Vasile Avram, pe care l-a învins în al doilea tur cu 113 la 58. Imediat după încheierea votului, vocile fotbalului au susținut că Burleanu a câștigat datorită susținerii serviciilor secrete.

„Mereu disponibil, a schimbat tot!”

În ciuda imaginii de intrus (și de distrus) pe care fotbalul s-a chinuit să i-o creeze după alegerile din martie 2014, povestea lui Burleanu se scrie cu totul altfel în ochii alegătorilor lui. Problemele birocratice se rezolvă mult mai ușor decât pe vremea lui Mircea Sandu, sistemul de favoruri, nopțile lungi cu alcool și trupuri disponibile de după adunările federale sunt în pagina întoarsă definitiv acum patru ani.

„S-a deschis Federația. Pe noi nu ne interesează implicarea politică, ne interesează modul în care putem să ne ajutăm cluburile sau asociațiile județene. Oamenii sunt la dispoziția noastră. La Burleanu se ajunge foarte ușor. Pui mâna pe telefon, îl iei cu: ‘Ce faci, Razvan?’ și îl anunți că vii a doua zi. A schimbat tot sistemul prin care se fac lucrurile în relația cu oamenii. Ionuț Lupescu a lucrat la Federație și când era Sandu, a și condus mult timp în perioada în care Sandu se afla la tratament. Cred că lumea s-a temut că lucrurile se vor schimba din nou în rău, deși Ionuț e foarte respectat”, susține un membru care a votat la alegerile de ieri. “Am fost chemați la raport mulți dintre noi, nu ne-a plăcut asta. Primari, șefi de Consilii, recomandări că ar fi bine să… Când ești Lupescu nu poți să te asociezi cu cei care pun problema în felul ăsta. Ne așteptam la altceva. Voiam să ni se spună cum va arăta fotbalul. Dar pe proiecte s-a axat foarte puțin în campania asta”, mai spune alegătorul.

Fără să aibă opoziție în Lupescu decât în ultimele două luni, după ce fostul director UEFA și-a confirmat candidatura, Burleanu a primit scut din partea unei alianțe dubioase pe toată durata primului său mandat. Parcursul modest din calificările pentru campionatul mondial a concentrat energiile negative adunate încă din martie 2014. Deși a mers pe varianta unui antrenor cu un CV de top, germanul Christoph Daum (64 de ani), Burleanu n-a fost ajutat de rezultatele omului său. O generație mediocră de jucători a primit alibiurile oferite cadou, pe rând, în ziare și la TV, la talk show-urile de analiză ale principalelor posturi de sport, Digisport și Telekom Sport, dar și la studiourile post-meci ale TVR. Vocile halucinante din exteriorul realității au țipat în gol, dar n-au lăsat România fără victime. Prima: echipa națională. Vina a fost scăpată în capul neamțului, sacrificat în cele din urmă, după luni în care a fost numit ‘față explodată’, ‘impostor’, ‘drogangiu’ sau ‘prostituat’, cu o complicitate penibilă a moderatorilor care au încurajat acțiunea de ‘luat fotbalul înapoi’. Comentariile apropiate de urlet de la postul național au reprezentat și ele o premieră. Lui Daum i s-a cerut demisia pe un ton agresiv, iar lui Burleanu să lase locul celor care ‘se pricep’. În haosul creat pentru ca Federația să eșueze și să cedeze, Burleanu a fost ținta. Glonțul n-a mai ajuns, însă, la el, așa că a murit doar naționala. Și nimănui nu i-a păsat, deși corul bocitorilor după binele jocului răcnea cu lacrimi false, îmbrăcat în tricoul galben al României.

Unde a greșit grav Lupescu

Performanțele extraordinare din cariera de jucător și activitatea cu rezultate mari de la UEFA n-au fost suficiente pentru alegătorii FRF. Lupescu a făcut mai multe greșeli care au ridicat semne de întrebare serioase în privința candidaturii sale. Deși nu asta i-a adus concret înfrângerea, Lupescu a vorbit în campanie despre trecerea la sistemul competițional primăvară – toamnă, o aberație în contextul actual. Fostul mijlocas de la Bayer Leverkusen nu a răspuns convingător nici la șirul dezvăluirilor lui Burleanu legate de contractele suspecte pe care le-ar fi încheiat la FRF când era director general al instituției. Lupescu nu și-a prezentat echipa, s-a mulțumit să meargă însoțit de nume mari prin țară, fără să precizeze exact unde și ce vrea să schimbe. Le-a dat asigurări membrilor afiliați apropiați de Burleanu că vor avea parte de același tratament și cu el președinte, fără să insiste pe superioritatea planului său față de cel propus de adversar. Deși i-a avut în sprijinul său pe Mircea Lucescu, Cristi Chivu și chiar Sir Alex Ferguson, managerul de legendă al lui Manchester United, Lupescu s-a mulțumit să-i prezinte ca susținători, fără a explica în ce va consta colaborarea cu ei în continuare. Nici emisiunile-odă de la Antena 3, Realitatea și TVR, toate cu scenariu scris pentru a-l scoate cu aură din rândul muritorilor, nu i-a ajutat teancul de voturi decât în rândurile suporterilor emoționali. Care, din păcate pentru Lupescu, n-au ales.

Unde nu trebuie să mai greșească Burleanu

Masacrat mediatic în ultimul an și jumătate, președintele FRF a trebuit să pareze înainte de alegeri inclusiv acuzații jenante legate de faptul că Federația le oferă abonamente la sală angajaților ei sau că plătește oameni care să-i administreze pagina de Facebook, lucru normal într-o companie aflată în același an cu restul umanității. Burleanu a ratat mare parte din echipa de ‘experți cu înaltă calificare’ pe care i-a promis atunci când a obținut primul mandat. Majoritatea numelor trecute de Burleanu în echipa sa fie n-au mai ajuns la București, fie au fost eșecuri. Actuala conducere a FRF a stagnat îngrijorător în lupta contra meciurilor trucate, a ratat proiectul centrelor de excelență, în care a băgat bani fără să-i mai poată recupera, și a obținut un contract pentru drepturile TV ale ligii secunde în valoare de numai 400,000 de euro pe sezon pe sezon.

„Am intrat încă de acum în campanie!”

„Nu-mi schimb numărul, e același. Mă puteți suna oricând”, i-a anunțat Burleanu pe alegători după ce rezultatul votului l-a reconfirmat președinte. La 34 de ani neîmpliniți, Burleanu e printre cei mai tineri șefi din fotbalul european. I-a anunțat deja pe membrii afiliați că a început campania pentru următorul mandat, pe care vrea să-l câștige în 2022. Numărul de votanți a crescut față de 2014 cu aproape 50%. Motiv de glume pentru Liviu Dragnea (‘Sper să avem rezultate la fotbal feminin și la futsal”), semn de dezvoltare după criteriile UEFA. Fotbalul feminin, promovat tot mai insistent de federația europeană, cu un număr din ce în ce mai mare de practicante la nivel continental, are parte nu doar de încurajări de la UEFA, ci și de finanțare. O parte importantă a bugetelor de dezvoltare pentru cluburile de fotbal feminin este asigurată via FRF, astfel că veștile proaste continuă pentru Liviu Dragnea: există șanse mari ca în 2022 să existe chiar mai mulți votanți din partea fotbalului feminin.

Pace sau circ?

Următorii doi ani vor lăsa să se vadă dacă varianta Burleanu îi displace profund lui Dragnea sau dacă doar s-a folosit de sursa de like-uri gratis Lupescu. România ar trebui să pregătească deja intens Campionatul European din 2020, de care nu ne mai despart decât două veri. Până acum, lucrările sunt doar la stadiul de machetă pe toate marile proiecte. Adică cele care încă n-au fost abandonate, cum s-a întâmplat deja în cazul metroului direct Gara de Nord – Otopeni. FRF și Guvernul controlat de Dragnea vor trebui să lucreze împreună pentru ca acțiunea Euro să nu se transforme într-o rușine națională. De remarcat și prezența lui Gică Popescu printre comunicatorii guvernamentali și ce relație va reuși să aibă cu administrația FRF.

Sursa foto: FRF