Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO: Împotriva Republicii Moldova, Rusia a desfășurat întregul său arsenal de război hibrid / Nu este un război deschis ca în Ucraina, dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensă / Ajutăm și mai mult acești parteneri care se află sub o mare presiune din partea Rusiei

Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, într-un interviu acordat postului de Radio Deutsche Welle, că presiunea exercitată de Rusia asupra Republicii Moldova este ”imensă” și că Moscova a desfășurat ”întregul său arsenal de război hibrid”. ”Nu este un război deschis ca în Ucraina, dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensă, așa cum este foarte mare presiunea asupra Georgiei sau asupra Bosniei-Herțegovina. De aceea, ajutăm și mai mult acești parteneri care se află sub o mare presiune din partea Rusiei”, a declarat Geoană în interviul pentru DW.

DW: În urmă cu un an, președintele rus Putin a început războiul împotriva Ucrainei. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, tocmai a exclus să renunțe la vreun teritoriu al țării sale în cadrul unui potențial acord de pace cu Rusia. Dar cum rămâne cu NATO? Va sprijini alianța Ucraina atâta timp cât trupele rusești controlează părți din țară, inclusiv Crimeea?

Mircea Geoană: Suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și, de asemenea, să ne asigurăm că Ucraina câștigă acest război. Deci domnul Putin poate opri acest război în orice moment. Dacă el decide să oprească războiul, nu va mai fi niciun război. Vor exista discuții de pace.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Și cred că ucrainenii sunt cei care trebuie să definească ce reprezintă victoria și care vor fi condițiile prealabile pentru o soluție politică. Așadar, noi ajutăm Ucraina și, ajutând Ucraina, ne ajutăm pe noi înșine. Și suntem aici pentru a rămâne pe termen lung alături de ucraineni.

DW: NATO și-a sporit semnificativ prezența pe flancul său estic. Ce va face alianța pentru a proteja regiunea Mării Negre (inclusiv țara dumneavoastră de origine, România) și de ce este această regiune atât de importantă în contextul războiului Rusiei din Ucraina?

MG: Permiteți-mi să vă fac doar un mic memento istoric. Vă amintiți anul 2008 în Georgia – a fost la Marea Neagră. Vă amintiți de Crimeea în 2014 – este în Marea Neagră. Deci vedeți cum Rusia se folosește de capacitățile militare din Marea Neagră pentru a proiecta puterea până în Africa și în Mediterana. Deci și asta este tot Marea Neagră.

De aceea, în conceptul strategic al NATO pe care liderii noștri l-au aprobat la Madrid, considerăm și recunoaștem Marea Neagră ca fiind o regiune strategică, de relevanță strategică pentru noi. Nu este singura: Marea Baltică este importantă, Marea Adriatică este importantă, Marea Nordului este importantă, Atlanticul de Nord este important. Dar Marea Neagră are o specificitate cu atât de multă prezență rusă, cu atât de multă presiune pe care o exercită asupra Ucrainei. Și, de asemenea, avem Ucraina și Georgia și Republica Moldova, care sunt parteneri ai NATO.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Chișinău, Republica Moldova, vineri, 10 februarie 2023Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Chișinău, Republica Moldova, vineri, 10 februarie 2023
În condițiile în care țara sa se confruntă cu presiuni masive din partea Rusiei, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că a fi neutru nu înseamnă că o țară este slabă în ceea ce privește apărarea

Așadar, Marea Neagră este foarte importantă. Și noi luăm măsuri specifice. În țara mea de origine, România, Franța conduce grupul de luptă. În țara vecină, Bulgaria, Italia conduce grupul de luptă. Așadar, suntem atenți și investim în descurajarea și apărarea țărilor de la Marea Neagră.

DW: Presiunea asupra Republicii Moldova este în creștere, iar atacurile cu rachete rusești asupra Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa securității Republicii Moldova. Cum poate NATO să ajute această țară să își garanteze independența și suveranitatea?

MG: Moldova este partener al NATO. De trei decenii, asistăm Moldova în multe feluri. Desigur, știm că Republica Moldova este o țară neutră prin constituție și respectăm acest lucru. Dar noi vedem o intensificare a parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO. Răspundem la solicitările pe care guvernul și președintele Republicii Moldova ni le adresează, atât către NATO ca organizație, cât și către aliații individuali.

Președintele (moldovean) Maia Sandu are dreptate: A fi neutru nu înseamnă că ești slab din punct de vedere al apărării. Există ceva interesant în legătură cu Republica Moldova: Țara este un partener comun atât al NATO, cât și al Uniunii Europene. Faptul că UE a oferit Ucrainei, dar și Republicii Moldova, o cale clară de aderare la UE ajută, într-un fel, Moldova să reziste la această presiune uriașă din partea Rusiei. Pentru că împotriva Republicii Moldova, Rusia a desfășurat întregul său arsenal de război hibrid.

Nu este un război deschis ca în Ucraina, dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensă, așa cum este foarte mare presiunea asupra Georgiei sau asupra Bosniei-Herțegovina. De aceea, ajutăm și mai mult acești parteneri care se află sub o mare presiune din partea Rusiei.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO a fost pregătită ,dar unele state membre încă întârzie ratificarea protocolului de aderare – cum ar fi Ungaria. Ce credeți că se află în spatele acestei situații?

În primul rând, procesul de aderare a acestor doi noi membri la NATO a fost cel mai comprimat și cel mai accelerat dintre toate celelalte extinderi ale NATO de după Războiul Rece. Așa că este rapid după orice standard. În al doilea rând, ei sunt deja invitați în NATO, deci participă la foarte multe lucruri, inclusiv la planificarea și exercițiile de apărare ale NATO. Deci, practic, ei sunt în jurul mesei în cea mai mare parte a timpului.

Suntem încrezători că cele două parlamente naționale care mai trebuie să ratifice protocoalele de aderare ale Suediei și Finlandei – și anume parlamentul maghiar și parlamentul turc – vor face acest lucru cu celeritate. Secretarul general Jens Stoltenberg a fost la Ankara cu doar câteva ore în urmă și a făcut din nou această precizare președintelui Erdogan. De asemenea, facem acest lucru și în fața viitorilor noștri aliați suedezi.

Așadar, suntem optimiști că și aceste două țări vor fi membre cu drepturi depline ale NATO. Și suntem, de asemenea, încrezători că cele două parlamente rămase vor accelera procesul de ratificare a acestora. Și apoi, fără nicio altă decizie, în momentul în care cei doi aliați rămași vor ratifica, instrumentul de aderare va fi prezentat Departamentului de Stat de la Washington. Aceasta este regula.

Și vom deveni, sperăm, în drum spre Vilnius [summitul NATO, 11-12 iulie 2023 – n.r.], o alianță de 32 de națiuni, cea mai puternică și cea mai relevantă alianță din istoria omenirii. Finlanda și Suedia ne vor adăuga o mare sofisticare, democratică, militară și de reziliență, și o valoare adăugată.

Nota DW: Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, fost șef al Partidului Social Democrat din România, a fost ministru român de externe (2000-2004) și președinte al Senatului României (2008-2011).