Ministrul ungar de Externe: Restabilirea respectului reciproc în relaţiile cu Ungaria, precondiţie a ratificării aderării Suediei la NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Suedia trebuie să dea dovadă de respect în relaţiile sale bilaterale cu Ungaria, iar membrii parlamentului ungar vor fi cu siguranţă gata să accelereze ratificarea aderării ţării scandinave la NATO, a declarat vineri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, a consemnat MTI, citată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei ungare, care a participat la Budva, Muntenegru, la conferinţa anuală To Be Secure (2BS), a amintit că guvernul de la Budapesta a transmis anul trecut legislativului documentele de ratificare, subliniind că „decizia este acum în mâinile adunării naţionale”.

El a menţionat totodată că este „inacceptabil şi jignitor” ca, în timp ce insistă pentru ratificarea aderării sale la NATO, Suedia să repete constant că Ungaria nu este o democraţie.

Suedia a solicitat anul trecut aderarea la NATO, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, iar majoritatea membrilor alianţei i-au ratificat rapid cererea. Cu toate acestea, Turcia şi Ungaria nu au ratificat deocamdată cererea Suediei şi ambele ţări au afirmat că îşi coordonează îndeaproape poziţia în această chestiune. Aprobarea Ungariei a rămas blocată în parlament din iulie 2022, pe fondul îngrijorărilor legate de critici ale politicienilor suedezi cu privire la regresul democratic al Ungariei.

În ce priveşte războiul din Ucraina, Peter Szijjarto a reiterat la Budva poziţia guvernului ungar în sensul că Ungaria este într-o „situaţie specială” avându-i în vedere pe cei 155.000 de etnici maghiari care trăiesc în regiunea ucraineană Transcarpatia şi din care muţi luptă şi mor pe front. „Noi, ungurii, nu vrem să mai moară atâţia oameni, atâţia etnici maghiari”, a spus el.

Ministrul ungar de externe a apreciat totodată că UE ar putea „rezolva uşor problema” preocupărilor exprimate de unele state membre privind încercarea unor puteri străine de a-şi extinde influenţa în Balcanii de vest, şi anume prin integrarea în blocul comunitar a statelor vest-balcanice, adăugând că data-limită „şocantă” de 2030 propusă recent în acest sens de preşedintele UE Charles Michel „ar putea fi prea târzie”.