Ministrul Mediului, despre Codul Silvic, pus în dezbatere publică: Este foarte aproape de cum trebuie să arate o lege de bază a silviculturii în orice stat/ Reacția WWF România: Nu instituie o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale

Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o lege de bază a silviculturii în orice stat, fiind primul document de acest fel din 2008 încoace scris de la zero, a afirmat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet/

„Noul Cod Silvic, lansat astăzi în dezbatere publică, este primul cod din 2008 încoace scris de la zero şi născut într-un context firesc! Pasul 1 din acest context a fost elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030. Pasul 2 a fost conceperea Codului Silvic în baza noii strategii. Un alt lucru care merită subliniat este că noul Cod Silvic a fost conceput de experţi externi. Vorbim despre specialişti ai Universităţii Transilvania din Braşov şi ai Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava şi de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Asta înseamnă că acesta e construit ţinându-se cont de: nevoile sectorului, de cum au evoluat aşteptările societăţii faţă de pădure, de provocările actuale naţionale, dar şi europene, şi de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice. Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o lege de bază a silviculturii în orice stat”, a afirmat oficialul, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se află faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 hectare). De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate e pădure).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În plus, Codul Silvic va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora.

Totodată, se acordă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi. Astfel, minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.

O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariţia termenului de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.

În context, va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic.

De asemenea, toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. „Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului.

Nu în cele din urmă, orice român se va putea bucura de pădurile României şi va avea dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, atât deţinută de statul român, cât şi privată.

În ceea ce privește metodele de combatere a tăierilor ilegale, introducerea de date şi fotografii false în SUMAL va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii şi se va sancţiona cu închisoare de până la cinci ani, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

„Noul Cod silvic va stabili cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile de pădure. Avem, aşa cum am mai spus în trecut, 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României, fie că vorbim despre reţeaua de camere video, 350 la număr, şi va fi finanţată din PNRR şi care va constitui o vastă reţea, exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele. Noul Cod silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale. Un alt lucru extrem de important pe care îl voi propune prin acest nou Cod silvic se referă la furtul de masă lemnoasă, furtul de lemne, unde astăzi există în Codul penal anumite infracţiuni. Vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod silvic. Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicaţia SUMAL, că discutăm despre poze, că discutăm despre fotografii falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate. Prin noul Cod silvic, introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la 5 ani”, a spus Fechet.

Acesta a menţionat, totodată, că prin noul Cod silvic se va introduce o sancţiune complementară pentru furtul de lemne.

„(…) am hotărât să introducem o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracţiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minimum 10 metri cubi (mc). Din discuţiile pe care le-am avut cu entităţile constatatoare, existau foarte multe situaţii când ne încadrăm puţin sub acest prag, se găseau 9 mc, 9,5 mc, 9,8 mc etc. Prin noul Cod silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă, ci şi la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarată. Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracţiune şi complementar faţă de acest procent de 20% care este o noutate, vom introduce în noul Cod silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport. Cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora. Ca să vă dau doar un exemplu, (…) astăzi, dacă într-o astfel de dubă avem în acte pentru 3 mc şi în realitate sunt 4 mc, acel şofer riscă o sancţiune contravenţională exact ca sau aproape ca în situaţia în care este prins fără centura de siguranţă. Odată adoptat în forma propusă noul Cod silvic, un mc în plus faţă de trei, care înseamnă mai mult de 20% din volumul declarat, va însemna, pe de o parte, infracţiune, dar va însemna şi confiscarea pe loc a mijlocului de transport”, a explicat demnitarul.

În schimb, reprezentanţii organizației de mediu WWF România consideră că, prin noua variantă a Codului Silvic, prezentată marţi de ministrul Mediului, Mircea Fechet, nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale şi că transparenţa privind monitorizarea unitară a sectorului forestier naţional lipseşte.

„Rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor, vânzarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare de pădure. Deficienţele generate de acest sistem, care şi-a dovedit cu prisosinţă ineficienţa în ultimii 30 de ani, vor continua: (i) acte de punere în valoare pentru volume mai mici decât cele reale în teren; (ii) tăieri ilegale produse cu ajutorul unor dispozitive falsificate; (iii) dificultate sau chiar imposibilitatea verificării legalităţii, dublate de faptul că (iv) nu oferă probe concludente în instanţă. Se impune o reformă a Sistemului actual de control centrat pe ‘marcarea’ şi paza arborilor în pădure într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure”, se precizează într-un comunicat al organizaţiei de mediu.

Potrivit sursei citate, modul în care este definită introducerea pe piaţă, mai ales aşa cum este definită exploatarea şi lemnul brut, contravin reglementărilor Uniunii Europene (UE) în domeniu care instituie responsabilităţi clare pentru introducerea în piaţă a lemnului.

WWF România mai consideră că prin noul Cod Silvic „este legalizată o creştere necontrolată a exploatărilor de lemn: presupune riscuri majore pentru conservarea pădurilor la nivel de peisaj, dar şi în ce priveşte dezvoltarea unei bioeconomii durabile”.

„Sunt avansate o serie de prevederi care permit creşterea necontrolată a volumului de lemn, exploatabil în mod legal, fără o evaluare prealabilă a impactului cumulat pe care aceste măsuri îl pot avea la nivelul peisajului forestier naţional/regional. În cazul proprietăţilor cu suprafaţa de până la 100 ha (dar care cumulat ar putea să depăşească 2 mil. ha), alegerea sortimentelor ţel de producţie şi implicit alegerea vârstei exploatabilităţii nu ar trebui să se poată realiza decât în mod condiţionat, cu trimitere către un nou set de norme tehnice (ex: posibil codru neregulat), prin care să se urmărească o serie de indicatori de rezultat riguroşi pentru a preveni efectul cumulat al tăierilor de regenerare la nivelul peisajului. De asemenea, trebuie clar instituit că această posibilitate nu se aplică pentru proprietăţile ce derivă din dezmembrarea unor suprafeţe de peste 100 ha, la nivelul anului de referinţă 2022 – o măsură necesară care să prevină divizarea administrativă a proprietăţilor de peste 100 ha”, notează WWF România.

În acelaşi timp, WWF România este de părere că interesul legitim al comunităţilor dependente de pădure este „iarăşi ignorat”, fiind tratat „superficial”.

„Nu este garantată facilitarea accesului la resursele oferite de pădure/ serviciile pe care ele îl consideră un drept fundamental şi de care depind. Acest acces le este îngrădit inclusiv prin procedurile administrative de achiziţie a serviciilor publice, de valorificare a lemnului sau prin cesionarea dreptului de colectare a produselor accesorii ale pădurii. Practic, aceste comunităţi trebuie să câştige o competiţie economică cu marii procesatori de lemn/prestatori de servicii, care fac adesea uz de practici neconcurenţiale şi care generează un impact de mediu mult mai mare”, se apreciază în comunicat.

Specialiştii subliniază faptul că România riscă să rămână cu mai puţine păduri.

„Vegetaţia forestieră din afara FFN (Fondul Forestier Naţional, n.r.) rămâne în continuare a nimănui. Vegetaţia forestieră din afara FFN nu este considerată pădure chiar dacă îndeplineşte criteriile de definire a pădurii. În condiţiile în care aceste suprafeţe până acum au fost considerate a fi păduri, adoptarea în forma propusă a codului silvic va genera inadvertenţe în raportările externe referitoare la suprafeţele de pădure deţinute de România. Gospodărirea acestor păduri ar trebuie făcută în baza unui ghid comun asumat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură. Includerea în fond forestier a acestor păduri trebuie să beneficieze de plăţi compensatorii a căror sursă de finanţare trebuie asumată în mod explicit – altfel rămâne un deziderat inaplicabil”, conform sursei citate.

Reprezentanţii WWF consideră că textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, iar forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor.