Ministrul Apărării din Lituania și-a dat demisia în urma unor divergenţe cu premierul asupra bugetului armatei

Titulara Ministerului lituanian al Apărării, Dovile Sakaliene, a demisionat miercuri în urma unor dezacorduri cu şefa guvernului, Inga Ruginiene, privind bugetul armatei pentru anul viitor şi a deciziei acesteia din urmă de a transfera responsabilitatea relaţiilor cu industria de apărare către ministerele Economiei şi Finanţelor, relatează agenţiile de știri AFP şi EFE, citate de Agerpres.

„Pentru mine, apărarea Lituaniei înseamnă, înainte de toate, o armată puternică, îndeplinirea obligaţiilor apărării colective (în cadrul NATO) şi o societate rezilientă în care cetăţenii înţeleg şi participă la apărarea Statului. În 2026, bugetul apărării nu poate fi mai mic de 5,5%” din PIB”, a scris Dovile Sakaliene pe contul său de Facebook.

„Până cu o lună în urmă, speram că vom putea colabora cu prim-ministrul, dar din păcate nu putem, întrucât avem o înţelegere fundamental diferită asupra principiilor de consolidare a apărării”, a adăugat ea.

Titulara apărării s-a întâlnit pe 14 octombrie cu experţi influenţi în domeniu şi a declarat după această reuniune că bugetul apărării nu va atinge obiectivul de 5% din PIB.

După această declaraţie, şefa guvernului a acuzat-o pe subordonata sa de un „act de sabotaj” care i-a subminat încrederea în ea, deşi amândouă fac parte din aceeaşi formaţiune politică, Partidul Social-Democrat.

Totuşi, premierul Inga Ruginiene a anunţat apoi că proiectul de buget pentru anul viitor prevede 4,79 de miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 5,38% din PIB, unul dintre cele mai mari procente în rândul ţărilor NATO.

Lituania şi celelalte două state baltice foste republici sovietice, Letonia şi Estonia, menţin relaţii dificile cu Rusia şi se remarcă în rândul statelor NATO prin cele mai ridicate procente din PIB alocate apărării şi ajutorului militar pentru Ucraina.

În urma presiunilor preşedintelui american Donald Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepţia Spaniei, au acceptat la ultimul summit al Alianţei să-şi crească eşalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.