Mihaela Iorga Moraru, procuroarea intrată în conflict cu fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi, a fost detaşată pentru șase luni la Parchetul General/ Moraru a activat la Secția Specială, desființată între timp

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, marţi, ca procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, care a activat la Secţia specială, să activeze pentru o perioadă de şase luni la Parchetul General, transmite Agerpres.

Pentru ca Mihaiela Iorga Moraru să ajungă rapid la Parchetul General, CSM a luat două decizii în aceeaşi zi.

În prima fază, CSM a decis ca Mihaiela Iorga Moraru să se reîntoarcă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, unitate de parchet de unde aceasta provine, pentru ca în aceeaşi zi să fie adoptată o altă hotărâre, privind delegarea pe o perioadă de 6 luni la Parchetul General.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Mihaiela Iorga Moraru a devenit cunoscută pe vremea când activa în cadrul DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.

Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga Moraru din funcţia de procuror DNA, după care aceasta din urmă şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Conflictul dintre cele două a continuat, Mihaiela Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi a fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.

Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Mihaiela Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter. Peste câteva luni, Instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.

Pe 28 februarie, Senatul a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, competenţele fiind preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

În consecinţă, procurorii de la Secţia specială vor pleca la parchetele de unde veniseră, primele decizii ale CSM în acest sens fiind luate pe 17 martie: Adina Petescu – la Parchetul General, Nicolae Adelin Mihăilă – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, Vasile Silviu Ciocoiu – la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa; Adina Florea – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

În octombrie 2018, când a devenit operaţională, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a preluat aproximativ 1.400 de dosare de la toate parchetele din ţară, respectiv acele cauze care aveau legătură cu magistraţii.

Susţinută puternic de partidele aflate atunci la guvernare şi de ministrul Justiţiei la acea vreme, Tudorel Toader, respinsă însă de majoritatea magistraţilor şi de societatea civilă, SIIJ nu a reuşit în cei peste trei ani să producă ceva semnificativ, activitatea sa fiind mai degrabă mediocră.

Astfel, la sfârşitul anului 2021, bilanţul Secţiei specială era dezamăgitor: doar cinci dosare trimise în instanţe, niciunul pentru fapte de corupţie şi fără să fie obţinută vreo condamnare cu executare.

De exemplu, primul dosar trimis în instanţă de SIIJ a fost al unui procuror din Sibiu, Eugen Stoina, acuzat că a consumat băuturi alcoolice şi a produs un accident rutier. În decembrie 2019, Instanţa supremă a decis definitiv achitarea procurorului.

Un alt dosar instrumentat de Secţia specială este cel al judecătorului Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucureşti, condamnat în primă instanţă la 10 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului. Condamnarea cu suspendare a rămas definitivă, după ce SIIJ şi-a retras apelul.

Alte dosare trimise în instanţă de Secţia specială sunt cele ale foştilor procurori Lucian Onea şi Mircea Negulescu pentru represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, parte vătămată fiind fostul deputat Sebastian Ghiţă.

Nici în aceste cazuri nu s-a întâmplat mai nimic. Mai mult, Instanţa supremă a decis recent retrimiterea la Secţia specială a dosarului în care fostul procuror Mircea Negulescu este acuzat, alături de un fost poliţist, că a „fabricat” probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în dosarul „Tony Blair”, care îi viza pe Sebastian Ghiţă şi Victor Ponta.

Un dosar restant este cel în care procuroarea Adina Florea, între timp mutată la Inspecţia Judiciară, a pus-o sub acuzare pe actuala şefă a Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa, denunţător fiind fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia.

Deşi există două decizii ale Instanţei supreme care obliga Secţia specială să finalizeze dosarul, ancheta în acest caz trenează, iar după desfiinţarea SIIJ dosarul va fi preluat de alt parchet.