Ce investiții în metrou sunt finanțate prin PNRR: şase staţii noi la Bucureşti şi nouă la Cluj Napoca. În faza a doua încă 17 staţii

metrorex, metrou

Investiţiile propuse în PNRR aferente Transportului durabil vizează dezvoltarea infrastructurii feroviare şi de metrou, pentru Bucureşti şi Cluj-Napoca fiind incluse două proiecte pentru extinderea/construirea reţelei de metrou.

Astfel, pentru Bucureşti, într-o primă fază, Guvernul vrea să extindă Magistrala M4 cu 5,2 kilometri şi şase noi staţii de la Gara de Nord până la Gara Filaret.

În ceea ce priveşte metroul de la Cluj Napoca, tot în prima fază, prin PNRR ar putea fi finanţată construirea secţiunii M1 Cluj Napoca – Sfânta Maria – Europa Unită cu nouă staţii şi 7,5 kilometri.

Practic, liniile de metrou de Bucureşti şi Cluj Napoca sunt prevăzute a se realiza în două faze: prima etapă, respectând obligaţia de finalizare până în 2026 cuprinde lucrări de structură de rezistenţă, staţii şi interstaţii, tuneluri, galerii şi alte construcţii (M4 la Bucureşti şi M1 la Cluj Napoca, 12,7 km şi 15 staţii) pentru ca, în faza a doua cu finalizare în 2028, Magistrala M4 să ajungă de la Filaret la Gara Progresu (ieşirea din Bucureşti spre Giurgiu), adică alte şapte staţii plus un depou, cu o lungime de 6,7 km, iar pentru M1, la Cluj Napoca, să fie funcţionale toate cele 19 staţii.

Astfel, se propune o secvenţiere funcţională a lucrărilor pe M4 şi M1, având în vedere complexitatea proiectelor şi termenele impuse prin PNRR:

FAZA 1: Lucrări de structură de rezistență – cu finalizare în trimestrul trei 2026 – indicatorul fiind 12,7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente

– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;

– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km.

FAZA 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare în trimestrul patru 2028

– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;

– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km.

Rezultă că de-abia în 2028 linile Gara de Nord – Filaret – Progresu (M4 Bucureşti), respectiv Ţara Moţilor Europa Unită/Muncii (M1 Cluj -Napoca) să fie şi funcţionale. Pentru prima fază, componente din proiecte pot fi finanţate prin PNRR, nu însă şi faza a doua. Dacă lucrările nu vor fi complet finalizate în 2028, atunci se pierde finanţarea prin PNRR.

Costuri estimate pentru noile linii de metrou

Cele două investiţii pentru metrou la Bucureşti (extindere) şi Cluj Napoca (prima linie subterană din municipiu) au o valoare totală de aproximativ 3 miliarde euro, iar suma cerută la finanţare prin PNRR este de 600 milioane euro.

Pentru diametrala Nord – Sud, Gara de Nord – Gara Progresu (13 kilometri, 13 staţii plus un depou), indicatorii tehnico – economici arată o valoare a investiţiei de 8 miliarde lei. Prima secţiune Gara de Nord – Filaret, proiect în care sunt incluse şi 15 rame noi, are o valoare estimată de 909 milioane de euro, potrivit anexelor PNRR consultate de Economedia. Viteza comercială va fi de 36 km/h, iar capacitatea maximă de 50.000 persoane/oră/sens. Prin PNRR se solicită 290 de milioane euro.

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR)

Pentru linia de metrou din Cluj cu o lungime de 20 de kilometri şi 19 staţii (14 fiind pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca), estimarea investiţiei este de 5,7 miliarde lei, iar durata de execuţie şapte ani, potrivit Hotărârii de Guvern din toamna anului trecut. 

Prin PNRR, pentru secţiunea 1: Sfânta Maria – Europa Unită se solicită 310 milioane euro. În prezent, pentru metroul clujean este în lucru documentaţia tehnică. Municipiul Cluj-Napoca are cea mai dinamică creştere a populaţiei, notează Ministerul Transporturilor, iar rețeaua stradală existentă a municipiului și implicit rețeaua de transport nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar și pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localitățile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.

Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou: „populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori) şi configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată funcțional de Cluj-Napoca”,  se arată în PNRR.

Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:

– 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);

– Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/oră și sens;

Pentru cele două linii noi de metrou, pornind de la premisa că UE aprobă cele două investiţii şi finanţarea de 600 milioane de euro, rămân aşadar încă 2,4 miliarde de euro care trebuie asigurate prin noul Program Operaţional Transport (POT) şi cu bani de la buget.

„În ceea ce privește complementaritatea cu alte surse de finanțare, investițiile care privesc dezvoltarea rețelei de metrou, acestea se vor realiza corelat cu finanțare din Programul Operațional Transport și Buget de Stat și vizează finalizarea magistralelor de metrou aflate în construcție, cât și dezvoltarea rețelei de metrou prin implementarea de noi magistrale sau prelungirea acestora”, se arată forma finală a PNRR, prezentată ieri.

Avantajele competitive ale metroului față de celelalte mijloace de transport sunt: frecvența, viteza comercială, capacitatea, confortul și siguranța.

Sursa foto: Facebook/ Metrorex

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *