Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Radu Adrian Stavrache, ploieștean de 29 de ani, este urmărit internațional și condamnat în România la 8 ani și 3 luni de închisoare pentru 80 de fapte de înșelăciune comise în 2015, când avea 19 ani, relatează Observatorul Prahovean.
Posta anunțuri fictive cu piese auto, lua bani în avans și nu livra marfa, cu un prejudiciu total estimat de el la circa 16.000 de lei.
A trecut prin arest preventiv, apoi prin mai multe penitenciare din țară (Mărgineni, Bacău, Giurgiu, Iași, Ploiești), unde a executat efectiv 3 ani și 8 luni.
Spune că dosarul i-a fost „spart” în mai multe cauze, încadrarea juridică i-a fost schimbată din înșelăciune în fraudă informatică (blocând posibilitatea împăcării cu părțile vătămate), iar pedepsele i-au tot crescut pe măsură ce apăreau noi plângeri pentru fapte vechi, tot din 2015.
După o primă condamnare (5 ani și 2 luni), a plecat în Marea Britanie, unde a muncit. A revenit în țară în 2017, apoi a ajuns în Germania, unde a acceptat extrădarea către România, sperând la rejudecare. În final, a executat o parte din pedeapsă și a fost eliberat condiționat în decembrie 2019, cu un rest de 702 zile.
În 2020 a plecat din nou în Anglia, unde afirmă că și-a refăcut viața: are două firme și circa 70 de angajați.
În 2021 a fost arestat în UK în baza unei noi cereri de extrădare din România. Procesul a durat până în 2024: instanțele britanice (inclusiv High Court) au refuzat definitiv extrădarea, apreciind că situația pedepsei și modul de judecare ridică probleme de proporționalitate și drepturi fundamentale.
În România, însă, el figurează în continuare pe lista urmăriților internațional.
IPJ Prahova confirmă că, dacă se întoarce, va fi încarcerat imediat, mai având de executat aproximativ 4 ani și 5 luni.
Stavrache își asumă greșelile din adolescență, dar spune că pedepsele cumulative și urmărirea continuă îl „distrug la infinit”, deși susține că acum este integrat social și economic și cere rejudecarea cauzei în lipsă, prin avocat.
„În acești ani, sănătatea mea mintală a fost afectată. Am intrat în depresie. Tatăl meu a murit pe 13 iunie 2019, iar eu eram încarcerat. Consider că durerea, stresul și tot ce am trăit ca familie au contribuit la degradarea lui.
Acesta este un punct care mă urmărește zilnic: nu doar că am plătit eu, ci a plătit și familia mea”, mărturisește el.
El spune că are acum o viață total schimbată față de cea de la 19 ani și că a plătit deja destul pentru ce a făcut la adolescență.
„Astăzi am două firme în Anglia (transport și producție de piese din plastic) și aproximativ 70 de angajați. Nu mă ascund. Nu fug. Îmi plătesc oamenii săptămânal și încerc să construiesc ceva stabil.
Nu neg greșelile mele. Dar refuz ideea că trebuie să fiu distrus la infinit pentru greșeli din adolescență, în timp ce eu încerc de ani de zile să repar”, mai spune el.
Ba baiatule! De ce nu te bagi in pesede? Te spala Lia in doi timpi si trei miscari…
Nu indeplineste conditiile. N-a ciordit milioane.
De regulă în aceste situații trebuie cunoscute și pozițiile părților vătămate.
Distruși la infinit au fost și cei înșelați.
Ce ar fi dacă toată lumea ar începe așa afcerile ? La o muncă cinstită înainte de a face afaceri nu te-ai gândit ?
Altfel, justiția din România, are multe bube…