G4Media.ro

Marile contradicții din decizia CCR: Mai sunt procurorii magistrați independenți? Ce fel…

Marile contradicții din decizia CCR: Mai sunt procurorii magistrați independenți? Ce fel de autoritate are ministrul justitiției asupra lor?

Decizia Curții Constituționale referitoare la demiterea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, conține contradicții majore în motivare referitoare la două teme esențiale: mai sunt procurorii magistrați? Până unde se întinde autoritatea Ministrului Justiției asupra lor? Răspunsurile Curții la aceste probleme se bat cap în cap, după cum au arătat specialiștii în drept consultați de G4Media.ro.

CCR nu se hotărăște dacă Ministerul Public este parte din executiv sau nu. La paragraful 61 din decizie, judecătorii Curții descriu Ministerul Public drept ”o entitate care nu face parte din puterea sau autoritatea executivă”. La paragraful 88 Curtea revine însă cu o precizare: ”Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Ce înseamnă, totuși, că Ministerul Public nu face parte din executiv, dar nici nu are o poziție de independență instituțională față de acesta?

La articolului 62, Curtea consacră apoi un caracter dual ministrului justiției: este și nu este parte din executiv în exercitarea atribuției de revocare a procurorului-șef DNA: ”ministrul justiţiei poate fi parte într-un conflict juridic de natură constituţională atât ca reprezentant al ministerul și pe care îl conduce pentru aspecte ce vizează competenţa generală a Guvernului, cât şi distinct, în măsura în care există reglementată în sarcina sa o atribuţie/ competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului, precum în cazul de faţă.”

Destul de greu de înțeles cum o atribuție a ministrului justiției poate fi exercitată din afara puterii executive.

În motivare este evocată apoi la paragraful 84 jurisprudența CCR, care a stabilit printr-o decizie din 1997 că Ministerul Public ”reprezintă o magistratură specială, care nu îndeplineşte atribuţii de natură jurisdicţională”.

Un paragraf mai încolo, la 85, Curtea invocă o altă decizie din 2006 care consacră faptul că ”Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 şi 132 din Constituţia României, ca o magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.

Cu toate că invocă aceste decizii anterioare destul de clare, CCR stabilește totuși că Ministerul Public face într-adevăr parte din autoritatea judecătorească, dar nici nu poate fi independent de executiv. Dificil de înțeles și acest lucru: cum pot merge împreună cele două? Iată pasajul 88 din motivare:

”Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Nici paragraful care încearcă să stabilească limitele autorității ministrului justiției asupra procurorilor nu este mai clar. În paragraful 87, Curtea vrea să arate că ministrul justiției nu poate influența în mod direct activitatea procurorilor, impunând soluții sau anumite măsuri, dar pe de altă parte consacră autoritate totală asupra Ministerului Public în exercitarea rolului său general. Or, potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, rolul Ministerului Public este dat de rezultatul activității concrete a procurorilor și acest rol nu poate fi separat de activitatea lor efectivă, adică de dosare.

Apoi, paragraful 89 deschide calea transformării procurorilor în funcționari ai statului sau agenți guvernamentali cum sunt numiți (teza preferată a PSD și Antena 3):

”În consecinţă, procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, cu privire la care art.124 alin.(3) prevede expres că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că politica judiciară – penală sau civilă – a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanaţie a majorităţii parlamentare. Această politică trebuie să fie executată de agenţi ai Guvernului, şi anume de procurori, astfel încât exigenţele referitoare la independenţa completă a judecătorilor nu sunt aplicabile în aceeaşi măsură şi procurorilor”.

La paragraful 91, CCR întărește ideea că ministrul justiției ar un fel de șef al procurorilor, cel puțin în primele rînduri ale paragrafului: ”Curtea reţine, de asemenea, că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor.”

Curtea precizează câteva rânduri mai jos că ”Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor”.

Curtea arată însă la finalul paragrafului 88 că ”textul constituţional consacră un evident element de discontinuitate faţă de tradiţia interbelică în privinţa relaţiei dintre ministrul justiţiei şi procurori”, altfel spus ministrul justiției n-ar avea dreptul să dea ordine și instrucțiuni procurorilor.

În concluzie, decizia CCR adaugă la Constituție și deschide calea subordonării toale a procurorilor, scoaterii lor din categoria magistraților și transformării lor în ”agenți guvernamentali”, dar motivarea nu este nici pe departe clară și suferă de numeroase contradicții. Singurul lucru clar repetat de mai multe ori este că președintele Klaus Iohannis este obligat să o demită pe Laura Codruta Kovesi de la șefia DNA, așa cum i-a cerut ministrul justiției,  Tudorel Toader, decizia golind funcția prezidențială de conținut la capitolul revocarea procurorilor șefi.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

24 comentarii

  1. În seara zilei de 11 decembrie 2016, când a fost anunțat scorul catastrofal cu care a câștigat psd+alde eu mă gândeam așa: nous somme foutu. Băi nene, am avut dreptate! În ziua respectivă o turmă gigantică de pinguini oligofreni (milioanele de absentaci români) NU PARTICIPASERĂ LA VOT. Eh, pe ei nu-i interesează politica, mă-nțelegi? Nu-i nimic, oligofrenii lui tata, nu vă interesează politica dar o interesează pe politică de voi. Stați pe cur românași imbecili, că meritați ce vi se-ntâmplă

    • subscriu

    • eu recunosc ca am fost socata de-a dreptul cand am auzit rezultatele; era doar dupa un an de la Colectiv, un an decent de guvernare tehnocrata si deodata….bomba, boborul vrea fsn-pdsr-psd-coruptia! dar sincer nici in cele mai groaznice cosmaruri nu mi-as fi putut imagina ce urmeaza….republica infractorilor. e cea mai neagra perioada prin care trece Romania de la intrarea in UE incoace.

    • Ce te face sa crezi ca cei care nu au participat la vot ar fi votat altfel decat cei care au participat?

    • @Morjan
      Intradevar, aceasta este proaspata scuza a instigatorilor la pasivitate: ”am vazut eu atunci sondajele, si stai linistit, ca si daca se ajungea la 80% , tot PSD-ul castiga…!

      Si stiti ce? Parerea mea e ca si ”teoria pasivitatii” a fost parte a planului ticluit de Daddy…! Al dracu’ mustaciosul, nu-i asa..? Ma rog, am vrut sa spun, ”al matusii”’…

    • Ai dreptate!!

  2. După ce i-a consultat pe marii specialiști în drept Laura Stefan,Cristi Danilet și Monica Macovei,ne-a Tăpălagă da lecții CCR,pai ce până acum procurorii erau independenți,in teorie poate,ei de fapt fiind stăpâniți de binom.

    • Hi, hi, hi, ce bine că ai apărut slugoiule! Râdem de tine cu hohote, ești mai ceva decât Fail Army. Hai, bagă mare cu binomu’, cu paralelu’ că așa scrie în punctajul de la hantene. Mai aveți concursul ăla de dat limbi în târtița varanului? Am auzit că cel mai bun primește un tricou cu „voiculescu, I love your buttcrack”

    • *nea (macar trolleaza corect gramatical)

    • banuiesc ca idolii tai sunt specialistii in drept Ciordache, Nicolicea, Nicolae, latrina3 , rtv, ghita, udrea, basescu ( dar asta din urma mai are momente de luciditate)

    • ia priviti situatia din unghiul opus: Kovesi ministru al Justitiei cu asemenea puteri discretionare asupra procurorilor. Eeee, parca nu mai arata atat de imbietoare poza lui Slugarel si a lui Dushmaneanu.

      Iohannis e obligat sa respecte termenele de implementare a deciziilor CCR pe care i le-a impus Parlamentul, care NU a reusit de ani buni sa implementeze hotarari ale CCR. De exemplu, cea cu OUG-ul privind migratia primarilor.

    • Rog adulatorii binomului de mai sus care se închină la zeița Kovesi sa nu mai mă muște de fund,incepe să mă doară!

    • Puzdrila, pana si politrucii pesedisti din CCR nu s-au putut pune de acord cu privire la care sunt argumentele solutiei adoptate de majoritate !

      Nu trebuie sa ai studii juridice ci doar sa dai dovada de bun simt („comun”) ca sa iti dai seama ca motivarile total diferite ale solutiei adoptate de juzii pesedaci echivaleaza de fapt cu neinsusirea hotararii de catre acestia.

      Semnificatia juridica a acestei situatii este aceea a adoptarii unei hotarari de catre o minoritate, lucru absurd, deci de neacceptat !

      PS. Nu-i mai pupa atata in fund pe „maestrii „pesedisti din CCR ! Credeam ca ti-ai dat seama pana acum ca posturile cu semnificatie, functiile de specialitate cu rol decizional din institutiile romanesti sunt ocupate in cea mai mica masura de specialisti !

    • Vezi ca acuma sun la statul paralel!! Sa iti dea o lectie de gramatica. Se scrie „nea”…??????????

  3. Pudila, decat sa avem procurori stapaniti de infractorii din parlament sau de sluga loe (Slugarel Toader), mai bine unii stapaniti de binom

  4. John, exact acest simțământ am avut și eu în acea fatidica zi, descris foarte bine în intervenția Dvs.! Am știut exact ce ne așteaptă și acum simțim comoditatea de atunci! Cea mai tâmpită frază pe care o auzim uneori e că ” poporul nu greșește” ceea ce, evident, e ” o minciună în falș”!

  5. – mai are vreun rol CSM?
    – oricine pus pe acel post ( psd ne-a demonstrat ca oricine poate fi prim ministru, la interne …) v-a putea da jos orice procuror?
    – decizia a fost doar pe motivele lui dorel?
    – data urmatoare mai trebuiesc motive?
    – daca esti ministru motivele lui sunt juridice? chiar daca se zic fraze de genul ” a daunat imaginii romaniei” ” putere discretionara”?
    – presedintele care e pus in functie tot politic, ca si ministri justitiie, nu prezinta motive juridice?

  6. Va recomand sa citiți ce spune Comisia de la Veneția chiar despre acest subiect,chiar referitor la România dacă ce spune Curtea este atâta de dezastruos.Daca nici după aceea nu înțelegeți,mi-e tema ca nu mai exista remedii

  7. Ce inseamna? Va spun eu ce vrea CCR sa spuna prin contradictia lor: „CCR face ce vrea, da PSD-ului ce puteri vrea si nimeni nu poate face nimic fiindca CCR e deasupra legii. Deasemenea, 6 din 9 judecatori CCR sunt niste lasi care nu-si asuma raspunderea pentru mercenariatul pe care il comit.”

  8. Ia vedeti aici:
    Paragraf 60
    ‘In cauza de faţă, Curtea constată că textul Constituţiei nu consacră o competenţă a Guvernului, ci o competenţă distinctă şi proprie a ministrului justiţiei, … Or, autoritatea ministrului justiţiei, astfel cum aceasta este prevăzută de art.132 alin.(1) din Constituţie, nu se exercită în raport cu programul de guvernare, neavând nicio contingenţă cu acesta, ci reprezintă o expresie a unui raport specific de putere care vizează activitatea desfășurată de procurori.’
    Ei bine, iata ce se zice la paragraf 114
    ‘Prin urmare, argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, prevăzută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei, şi nu a Preşedintelui României, generând, astfel, o răspundere politică, în primul rând, a ministrului justiţiei şi, în al doilea rând, a Guvernului în faţa Parlamentului, putând deveni incidente chiar dispoziţiile art.113 şi art.114 din Constituţie, referitoare la votarea unei moţiuni simple sau de cenzură, după caz.’

    Deci la 60 ministrul nu e politic si trebuie privit distinct de Guvern, iar la 114 e politic si parte din Guvern (pe langa tampenia cu competenta discretionara).

    Madam Pivniceru, Varga, mai, nu va e rusine?! (comunistii Dorneanu si Enache nu au in adn asa ceva)

  9. `Cine sapa groapa altuia, cade el insusi in ea.` Cum bine spunea cineva mai sus, sa ne imaginam ca (destul de realist) in 2020 PSD pierde alegerile si noua majoritate o numeste chiar pe Kovesi ministru al justitiei! Atunci sa vezi rasturnari de situatie si piruete in argumente si motivari!

  10. O scriu cu durere si sincer: peste ani, Romania va fi data ca exemplu in manualele de istorie la capitolul „cum se distruge o tara”, cu buna stiinta. CEVA grav si iremediabil se va intampla in curand, o stim cu totii.
    Dragnea si compania NOI, PSD si uriasa masina de spalat mintile, jurnalistii presh gen (…) societatea noastra, i-am produs, nu vin de nicaieri. Nici din Congo, nici din Danemarka. Din pacate, pretul il vom plati cu totii.
    Asadar, la avioane, la aeroport, cat se mai poate! O gluma trista.

  11. Mergi la nani. Partidul te vrea odihnit maine.

  12. Procurorii nu sunt magistrati .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.