Mai nervoși, mai distrași și mai uituci: efectul căldurii asupra creierului / „Știm că valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Valurile de căldură ne afectează concentrarea, cresc probabilitatea de a face greșeli și ne fac mai vulnerabili din punct de vedere emoțional. Iată ce se întâmplă în mintea noastră când temperatura crește prea mult, relatează La Republica.

„Azi e prea cald ca să gândesc!”. Cine dintre noi nu a spus sau nu a auzit asta măcar o dată în ultimele zile toride?

Un clișeu de la șezlong, desigur, dar știința adună dovezi din ce în ce mai solide pe această temă: când coloana de mercur depășește anumite temperaturi, creierul intră în modul „economisire de energie” și, uneori, se oprește.

Conform unui studiu recent, publicat în PLOS Climate, valurile de căldură afectează atenția, memoria și capacitatea de a lua decizii, confirmând faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă nu doar pentru inima noastră, ci și pentru creier.

Atenția și memoria scad

Potrivit cercetătorilor, mai exact: „scad atenția, memoria, capacitatea de concentrare și viteza de luare a deciziilor”. Dar ce se întâmplă mai exact?

„Când organismul este ocupat să se răcorească, o parte din resursele fiziologice este redirecționată către termoreglare”, explică Kimberly Meidenbauer, neuroștiințistă cognitivă și de mediu la Universitatea de Stat din Washington, care studiază de ani de zile efectele căldurii asupra creierului și comportamentului.

Mecanismul este similar cu ceea ce se întâmplă la computerele noastre: la temperaturi ridicate, performanța procesorului scade automat, pentru a se răci. Iar acest lucru poate lăsa mai puțină energie disponibilă pentru procesele cognitive mai complexe. Și nu numai atât.

„În ultimii ani – continuă Meidenbauer – mai multe analize au arătat că căldura extremă afectează funcțiile cognitive chiar și la persoanele tinere și sănătoase”. Printre cele mai cunoscute se numără un experiment realizat de Harvard T.H. Chan School of Public Health, care a urmărit un grup de studenți universitari în timpul unui val de căldură din Boston, în 2018.

Cei care dormeau în clădiri fără aer condiționat aveau nevoie de mai mult timp pentru a rezolva testele cognitive și făceau mai multe greșeli decât colegii lor care se odihneau în încăperi climatizate. „Au fost suficiente câteva zile de căldură intensă pentru a observa o scădere măsurabilă a performanțelor”, comentează Meidenbauer.

Astfel, căldura „fură” energie din creier

Motivul este, așadar, în primul rând de natură fiziologică. De fapt, creierul, deși reprezintă doar 2% din greutatea corporală, consumă aproximativ 20% din energia disponibilă.

Cu toate acestea, atunci când temperatura exterioară crește, o bună parte din resursele organismului este redirecționată către termoreglare: cresc transpirația, fluxul sanguin către piele și efortul cardiovascular necesar pentru a dispersa căldura.

Starea de spirit

„Studiile publicate în ultimii ani – observă Meidenbauer – arată că sunt afectate în special atenția, memoria, viteza de procesare a informațiilor și funcțiile executive, adică acelea care ne permit să planificăm, să luăm decizii și să ne controlăm impulsurile”. Cu alte cuvinte, pe căldură devenim mai lenți, mai distrași și mai predispuși la greșeli.

Situația este agravată de deshidratare: studiile de neuroimagistică arată că, chiar și pentru a îndeplini sarcini simple, creierul trebuie să activeze un număr mai mare de zone, ca și cum ar trebui să funcționeze „la turație maximă” pentru a menține același nivel de performanță.

La acestea se adaugă somnul perturbat, cu o reducere de până la o oră de somn pe noapte în condiții de caniculă intensă, până la stresul propriu-zis indus de căldură, care crește producția de hormoni precum cortizolul, cu creșteri observate chiar și de 20–30%.

Nu este vorba doar de oboseală: se schimbă și starea de spirit. Atenție, însă: efectele nu vizează doar memoria și concentrarea. Tot mai multe studii leagă temperaturile ridicate și de sănătatea mintală.

Anxietate și nervozitate

Experții de la Asociația Americană de Psihologie subliniază că, în timpul valurilor de căldură, „cresc iritabilitatea, anxietatea, agresivitatea și vulnerabilitatea emoțională”.

Conform unui studiu recent realizat de King’s College London, în timpul ultimelor valuri de căldură din Regatul Unit, utilizarea serviciilor de sănătate mintală a crescut cu aproximativ 7%, în timp ce internările pentru episoade psihotice au crescut cu 66%, în special în rândul persoanelor cele mai vulnerabile.

Căldura pare, de fapt, să acționeze ca un factor de stres suplimentar asupra unui creier deja supus presiunii. În ce mod? „Anumite dovezi sugerează că aceasta poate altera funcționarea neurotransmițătorilor implicați în reglarea stării de spirit, în timp ce pierderea somnului și deshidratarea amplifică și mai mult aceste efecte”, scriu cercetătorii.

Schimbările climatice „pătrund” în creier

Schimbările climatice, după cum știm, reprezintă deja un factor de risc recunoscut pentru sănătatea globală: OMS estimează că, între 2030 și 2050, acestea vor provoca peste 250.000 de decese în fiecare an din cauza malnutriției, malariei, diareei și „stresului termic”.

În Europa, canicula este deja fenomenul meteorologic care provoacă mai multe victime decât orice alt eveniment climatic extrem, cu zeci de mii de decese în fiecare vară. Astăzi, însă, neuroștiințele sugerează că provocarea nu vizează doar inima, plămânii și rinichii: căldura extremă pune sub presiune și creierul, iar efectele sale trebuie luate în considerare în proiectarea orașelor și a mediului de lucru din următorii ani, precum și în politicile viitoare din domeniul sănătății.

„Știm că valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense”, concluzionează Meidenbauer.

„De aceea, va fi esențial să înțelegem pe deplin efectele acestora asupra creierului: numai astfel vom putea identifica măsuri eficiente pentru a limita consecințele lor”.