Lupta pentru vaccinul COVID-19- dimensiunea geopolitică

Marile puteri se ”confruntă” și pe terenul cercetării, acolo de unde se speră că se va obține în scurt timp și un remediu eficient împotriva noului coronavirus. E o confruntare în care nu neapărat cine e primul – iar aici Rusia susține că are un oarecare avantaj – va fi și câștigătorul real, arată o analiză Sinopsis.

Datele oficiale arată că există cel puțin 165 de vaccinuri la care se lucrează în întreaga lume, conform datelor New York Times, dintre care 27 se află în faza testelor umane.

Dezvoltarea unui vaccin necesită în mod normal ani buni de cercetare și teste clinice, însă lucrurile sunt mult accelerate acum, existând estimări că un vaccin anti COVID-19 eficient și sigur ar putea fi realizat în următoarele luni.

În ”tabăra occidentală” se știe că cele mai avansate cercetări sunt cele ale companiei Moderna (detalii mai jos) sau al universității britanice Oxford. Lor li se adaugă concernul Pfizer și compania germană BionNTech.

În restul lumii, lucrurile stau cam la modul următor: China are cel puțin trei vaccinuri în faze avansate de cercetare (se știe despre cee ace fac companiile Sinovac Biotech sau Sinopharm), în timp ce Rusia declară că ar putea începe deja producția unui prim vaccin în această vară, un altul fiind de asemenea în lucru.

Vaccinul ”occidental”

Nu e deloc surprinzător că SUA încearcă să își dovedească statutul de mare putere și în ce privește vaccinul COVID-19. Ultimele știri arată că vaccinul dezvoltat de compania americană de biotehnologie Moderna în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate (NIH) a declanşat un răspuns imunitar „robust” şi a împiedicat replicarea virusului în plămânii şi în nasul maimuţelor, potrivit rezultatelor publicate pe 28 iulie, transmit agențiile de presă.

Acesta este unul din cele două vaccinuri dezvoltate în ţările occidentale, alături de cel al Universităţii din Oxford / AstraZeneca, pentru care s-au început testările pe scară largă, faza a treia de testare, pe mii de participanţi umani.

Executivul preşedintelui Donald Trump a investit aproape un miliard de dolari pentru a susţine dezvoltarea acestui vaccin.

În cazul a şapte din cele opt maimuţe vaccinate în cadrul acestui studiu şi expuse ulterior, în mod deliberat, contaminării cu noul coronavirus după patru săptămâni, nu s-a mai detectat, după două zile, virusul replicabil în plămâni şi niciuna din cele opt maimuţe nu avea virusul în nas, potrivit rezultatelor apărute în New England Journal of Medicine.

Oamenii de ştiinţă au descoperit anterior că vaccinarea cu două doze la o distanţă de 28 de zile a cauzat nu doar producerea de anticorpi împotriva noului coronavirus, ci şi limfocite T, indispensabile pentru un răspuns din partea sistemului imunitar.

„Este prima dată când un vaccin experimental împotriva COVID-19 testat pe primate non-umane demonstrează capacitatea sa de a produce un control viral rapid în tractul respirator superior”, informează NIH într-un comunicat.

Oamenii de ştiinţă mai notează că, prin comparaţie, vaccinul Universităţii din Oxford (bazat pe un adenovirus, în timp ce Moderna foloseşte tehnologia ARN-ului mesager) nu a avut niciun efect asupra cantităţii de virus din nasul maimuţelor.

Reducerea cantităţii de virus în plămâni ar face boala mai puţin virulentă pentru pacient, în timp ce reducerea cantităţii de virus din nas ar avea drept consecinţă reducerea răspândirii virusului de către pacient.

Doar testele aflate în faza a treia, în desfăşurare, vor permite verificarea eficacităţii unui vaccin de a-i proteja pe oameni. Urmează să fie comparate rata de infectare la voluntarii care au primit un placebo cu rata de infectare în cazul celor vaccinaţi efectiv.

Apariţia rezultatelor este posibilă începând cu luna septembrie în cazul vaccinului Oxford / AstraZeneca şi posibil din octombrie sau noiembrie, în cazul vaccinului dezvoltat de Moderna.

Vaccinul experimental, conceput de Universitatea Oxford și realizat sub licenţă de AstraZeneca, a produs un răspuns imun, au indicat rezultatele primelor stadii ale testelor clinice pe voluntari sănătoşi – potrivit informaţiilor publicate recent – oferind speranţe că el ar putea fi utilizat până la sfârşitul acestui an.

”Obiectivul de lansare a vaccinului până la sfârşitul anului este o posibilitate, dar nu există absolut nicio certitudine pentru acest lucru, deoarece avem nevoie să se întâmple trei lucruri”, declara pentru BBC Radio Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford.

Ea a menţionat că trebuie dovedit că vaccinul funcţionează în etapele avansate ale studiilor clinice, că trebuie să fie fabricate cantităţi mari şi că autorităţile de reglementare trebuie să fie de acord să-l autorizeze rapid pentru utilizare de urgenţă.  ”Toate aceste trei lucruri trebuie să se întâmple (…) înainte de a putea începe să vedem un număr mare de oameni vaccinaţi”, a adăugat Gilbert.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford au în vedere producerea unui număr de un milion de doze din potenţialul vaccin până în septembrie.

Deşi acordul cu AstraZeneca oferă capacitatea de producţie pentru ca acest lucru să devină posibil, prevalenţa redusă a noului coronavirus în Marea Britanie a complicat procesul de dovedire a eficacităţii vaccinului. Etapele avansate ale studiilor clinice sunt în curs de desfăşurare în Brazilia şi Africa de Sud şi urmează să înceapă în Statele Unite.

”Este crucial să avem suficienţi oameni expuşi la virus care s-au şi vaccinat pentru a putea obţine o evaluare adecvată despre capacitatea acestuia de a preveni boala”, a declarat John Bell, profesor de medicină în cadrul Universităţii Oxford.
”Suntem încrezători, mai ales având în vedere ratele scăzute din Marea Britanie, că persoanele recrutate în Brazilia şi Africa de Sud ne vor putea furniza în cele din urmă aceste date”, a adăugat el.

Vaccinul, denumit AZD1222 şi dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu cercetători de la Universitatea Oxford, nu a prezentat niciun efect secundar grav şi a determinat producţia de anticorpi precum şi un răspuns imunitar din partea celulelor T, conform rezultatelor publicate în jurnalul medical The Lancet.

Vaccinul ”rus”

În urmă cu circa șase săptămâni, primarul Moscovei ridica restricțiile impuse de carantină pentru a permite președintelui Vladimir Putin să obțină voturile necesare pentru modificarea Constituției, la 1 iulie.

Încă de atunci, deși Moscova înregistrează zilnic aproximativ 600 de noi infecții cu COVID-19 din aproximativ 6.000 la nivel național, barurile și metroul – pline la ora de vârf – arată un oraș care nu prea bagă în seamă o pandemie care încă refuză cu încăpățânare să dispară.

Asta și pentru că mulți oameni speră acum că Rusia ar putea fi la doar câteva săptămâni distanță de începerea producerii în masă a unui vaccin pentru COVID-19. Dar abordarea neortodoxă adoptată pentru a accelera procesul este de natură să reducă șansele ca vaccinul rus să devină adoptat la nivel global, se arată într-n articol Financial Times.

„Primul vaccin intern împotriva noii infecții cu coronavirus este gata”, a declarat viceprim-ministrul rus al Apărării, Ruslan Tsalikov, într-un interviu acordat ziarului rus Argumenty i Fakty, săptămâna trecută. Declarația a venit la o zi după ce un ultim grup de voluntari a fost externat din spitale, prezentând rezultate pozitive în studiile de faza I ale vaccinului. Toți aceștia, potrivit autorităților ruse, au dezvoltat imunitatea la COVID-19.

Cercetările Rusiei cu privire la vaccin au fost conduse de Centrul Național de Cercetare pentru Epidemiologie și Microbiologie de la Gamaleya, și de către Spitalul Clinic Militar Principal Burdenko. Cercetarea a fost susținută de Ministerul Apărării, care are o experiență semnificativă în dezvoltarea vaccinului, având anterior contribuții majore la un vaccin împotriva ebola, potrivit viceprim-ministrului Tsalikov.

Cercetarea a fost finanțată de fondul suveran al Rusiei – Fondul de investiții directe ruse. Șeful fondului, Kirill Dmitriev, a declarat presei în data de 16 iulie că vaccinul va fi gata să intre în producție în masă până la sfârșitul lunii august.

Potrivit lui Dmitriev, Rusia ar putea produce 30 de milioane de doze pentru uz intern în 2020 și 170 de milioane pentru străinătate, mai multe țări exprimând deja interesul pentru producerea acestuia. Ministerul Sănătății rusesc a fost totuși mai prudent în evaluarea progreselor, subliniind că vaccinul trebuia să finalizeze încă două etape de testare.

Însă nu toți cred că o astfel de avansare rapidă în dezvoltarea vaccinurilor ar fi fost posibilă fără sacrificarea calității testelor.

„Nu vor fi suficiente date care să demonstreze că vaccinul este complet sigur. În mod normal, este nevoie de peste un an pentru a garanta acest nivel de siguranță”, a declarat Anton Gopka, șef la firma de investiții în domeniul sănătății ATEM Capital pentru publicația Asia Times.

În același timp, există și alte păreri care susțin cele spuse de Anton Gopka. Înalți oficiali din Coreea de Sud au declarat săptămâna trecută că nu anticipează ca vaccinul să fie gata anul acesta.

Un alt lucru care ar trebui luat în vedere este motivul pentru care Rusia a făcut acești pași rapizi în testare. Nu numai că a folosit personal militar în loc de voluntari obișnuiți, dar și oamenii de știintă s-au supus acestor teste.

După cum a dezvăluit Alexander Gintsburg, șeful Institutului Gamaleya, într-un interviu acordat postului TV Rossiya 1, oamenii de știință testează vaccinul pe ei înșiși încă din mai, înainte ca orice autorizație să fie acordată de Ministerul Sănătății. Gintsburg a recunoscut public că a testat vaccinul pe el și pe familia lui.

Decizia oamenilor de știință de a testa pe ei vaccinul a fost condamnată la scară largă, chiar din partea asociației interne de cercetare clinică, care a definit-o ca o „încălcare crasă a fundamentelor conduitei de cercetare clinică, a legislației rusești și a normelor internaționale”.

Chiar și mai multe critici au apărut după ce surse anonime citate de Bloomberg susțineau că membrii elitei ruse obțin teste ale vaccinului experimental încă din aprilie. Printre cei care au testat vaccinul s-ar fi numărat oficialii guvernamentali și managerii de top ai gigantului United Co Rusal.

Informația prezentată de Bloomberg a ridicat multe suspiciuni în Rusia. Întrebat dacă președintele Vladimir Putin a fost printre cei care au testat vaccinul, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitry Peskov, a răspuns că „probabil nu ar fi o idee bună să folosiți un vaccin necertificat pe șeful statului”. Comentând afirmațiile de la Bloomberg, Gintsburg a spus că nu știe faptul că membrii elitei au acces la vaccin. Între timp, Ministerul Sănătății a negat că vaccinul a fost testat pe oricine, în afară de voluntarii înscriși oficial pentru studii.

Nu în ultimul rând, tot recent autorități americane, britanice și canadiene, au afirmat că Kremlinul a angajat hackeri pentru a fura informații despre vaccinuri din centrele de cercetare occidentale. Agențiile occidentale de securitate cibernetică susțin că grupul rusesc de hackeri, cunoscut sub numele de Cozy Bears, a fost în spatele atacului. Grupul, care ar avea legături cu serviciile secrete ruse, se presupune că a fost implicat în spargerea bazei de date a Partidului Democrat în timpul alegerilor americane din 2016. „Este complet inacceptabil faptul că serviciile de informații ruse să vizeze pe cei care lucrează pentru combaterea pandemiei”, a declarat secretarul de stat britanic pentru Afaceri Externe, Dominic Raab.

Foto: Pexels.com

Citește tot articolul pe Sinopsis