VIDEO Şedinţa solemnă a Parlamentului la 30 de ani de la Revoluţie. Iohannis: Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiție. Vinovații trebuie pedepsiți

Parlamentul a marcat, luni, printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Cu această ocazie, au susținut alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere – Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor) -, premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

De asemenea, Parlamentul a adoptat și o declarație pentru marcarea a 30 de ani de la Revoluție.

Ședința a început cu intonarea imnului de stat, urmată de un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluției. Ședința plenului reunit a fost condusă de Teodor Meleșcanu.

Deputatul USR Iulian Bulai:

Nu e poziția USR, dar vreau să semnalez absurdul de a comemora revoluția într-o ședință solemnă condusă de dvs, comunist cu ștate vechi.

Iulia Bulai şi-a motivat astfel abținerea de la votarea declarației Parlamentului.

• Replica lui Teodor Meleșcanu: Apreciez gluma bună pe care ați făcut-o.

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu:

Fac parte din rândul celor care ştiu că România, la 30 de ani de democraţie, încă nu se poate compara cu ţări care au avut sute de ani de democraţie şi economie liberă de piaţă. E frumos să spunem că vrem o ţară ca afară, dar haideţi să recunoaştem că nici afară nu s-a construit peste noapte. Haideţi să punem mână de la mână şi să ne construim ţara în care vrem să trăim. Nu accept ca speranţa de acum trei decenii să fie transformată în dezamăgire, nu acum, când ne-am câştigat dreptul să circulăm liber oriunde în lume, nu acum, când avem o ţară care a revenit acolo unde îi este locul, în lumea liberă, printre statele Europei Unite.

Am eşuat în a ţine nomenclatura comunistă departe de conducerea statului şi, mai grav, am eşuat în a ţine fosta securitate departe de pârghiile puterii. Aşa am ajuns în situaţia de a avea un informator al securităţii în funcţia de preşedinte al României, nu mai puţin de 10 ani.

Cel mai grav este că eşuăm în fiecare zi în a ţine naţiunea unită, în a ne opri de crearea de falii şi prăpastii între români. La fel de grav este că eşuăm în viaţa de fiecare zi în a păstra libertatea de opinie departe de orice constrângeri materiale sau presiuni politice.

Suntem pe cale să sacrificăm libertăţile şi drepturile românilor pentru a justifica abuzurile în justiţie făcute în numele luptei împotriva corupţiei.

Președintele USR, Dan Barna:

Unul dintre cei mulţi care au înţeles în 89 că o ţară nu se poate construi de oameni care stau deoparte, Călin Nemeş, a avut atunci curajul să-i privească în ochi pe cei care au venit să înăbuşe Revoluţia în sânge. Ca el au fost, în acele zile, zeci de mii de oameni întâi în Timişoara, apoi în Bucureşti, în Sibiu, în Cluj, în Iaşi şi în foarte multe alte oraşe ale ţării. Fără curajul lor, niciunul dintre noi nu am fi fost aici acum, într-un parlament al unei ţări libere. Fără setea lor de libertate, niciunul dintre noi nu am fi avut şansa să ne împlinim destinul, noi astăzi nu am fi existat aici.

Cine au fost acești oameni? Au fost români simpli din toate categoriile, dar cei mai mulți au fost tineri.

În 89 România s-a scuturat de o dictatură decrepită, ineptă și criminală. Am reușit atunci să ne recuperăm demnitatea, pentru că în cele mai negre momente românii au dovedit că au demnitate și pot să vorbească, iar vocea lor este auzită.

Dacă e să privim înapoi vedem că idealurile de atunci sunt îndeplinite doar pe jumătate. Avem libertate, dar ce facem noi cu ea? Reușim să o administrăm așa cum se cuvine? Cetățenii se pot bucura de roadele libertății? Știm foarte bine că nu și acel „așa-i la noi” e încă în cotidian.

Revoluția română e după 30 de ani tot o revoluție neterminată.

Suntem împreună de 30 de ani martori ai incapacităţii statului român, de fapt ai complicităţii sale cu criminalii din 89. De-abia astăzi, la 30 de ani de la Revoluţie, dosarul acela a ajuns în instanţă, un dosar care trebuia să înceapă să ajungă în instanţă în 90. Începe de-abia în 2019. Un proces care trebuia să ne ajute pe noi, ca societate, să putem face distincţia între victime şi călăi, un proces care trebuia să scoată din viaţa publică impostorii, profitorii şi ucigaşii de vise şi suflete începe dureros de târziu pentru noi ca ţară

În 1989 aveam 14 ani, eram în Sibiu și priveam cum soldați cu câțiva ani mai tineri decât mine descărcau încărcătoare în podurile caselor în căutarea unor teroriști imaginari.

În ochii mei de copil speram că România va fi schimbată astfel încât să pot să ajung să văd piramidele din Egipt. Și mulți ați avut astfel de vise.

S-a născut o nouă clasă politică pentru că și acum, la 30 de ani, sunt oameni care cred în visele lor, care vor respect din partea statului și care cred că acest lucru se poate aici. Dar nu vom reuși dacă vom continua să plecăm din țară ca în vremuri de război.

Deputatul PNL Marilen Pirtea:

Doar un miracol a făcut să nu rămânem pe vecie prizonierii dictaturii, imposturii și minciunii.

Semnificația zilelor din decembrie 89 e multiplă și profund pilduitoare. Lumea nu a ieșit în stradă pentru o felie mai albă de pâine sau pentru o rație mai mare de ulei, ci pentru libertate.

Timișorenii au dat o pildă unică de unitate și solidaritate și de sintetizare a dezideratelor.

Balconul Operei ar trebui să figureze pe lista monumentelor protejate.

E timpul responsabilității și al efortului național.

Deputatul PSD Simonis Alfred:

„Jos comunismul!”, asta s-a spus acum 30 de ani când s-a trimis la coşul de gunoi al istoriei regimul cel crunt. După 30 de ani, metehne ale acestui regim au continuat şi continuă sub multe forme în societate. Comunismul continuă să trăiască prin cei care nu înţeleg că democraţia înseamnă mai mult decât o sumă de sloganuri enunţate solemn, democraţia înseamnă să respecţi regulile, să respecţi adversarii şi să nu faci din orice motiv de război, război al cărui unic scop este distrugerea adversarului.

Premierul Ludovic Orban:

Gloanțele nu pot ucide speranțele, ideile, dorințele de libertate, nu pot lupta împotriva conștiinței unui întreg popor.

Momentul pe care îl celebrăm astăzi definește România contemporană: democrație parlamentară, pluralism, libertate de expresie, economie de piață, stat de drept, apartenența la NATO și UE.

Pentru unele dintre acestea încă mai avem de luptat. Am văzut din păcate după 30 de ani cum persoane și interese le-au pus în pericol.

Au existat forțe politice care au încercat să folosească revolta populară în scopuri partizane și care ar vrea să facă uitate responsabilitățile.

Istoricii ne vor da studii și analize, dar 1989 e prea aproape de noi pentru a lăsa aflarea adevărului doar în mâna istoricilor. Între noi se află încă cei care au fost răniți, care și-au pierdut copiii sau părinții.

Dreptatea pentru ei trebuie să vină de la instituțiile statului de drept și s-a lăsat prea mult așteptată.

Am fi ajuns mult mai departe, am fi fost mai uniți, am fi suferit mai puțin dacă românii ar fi văzut adevărul triumfând.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu:

Puțini își amintesc de sentimentul de libertate care definea acele zile, de sentimentul de solidaritate al celor care au ieșit în stradă sau de visele lor.

Apărarea idealurilor Revoluției a devenit un concept extrem de abstract pentru cei care nu au nicio amintire din comunism sau din decembrie 89, ca și fiul meu.

Avem datoria că libertatea de a alege cum vrem să trăim își are originea în acele zile tulburi din 1989.

Astăzi e ceva normal să fim europeni, să împărtășim valorile democratice occidentale și să fim parteneri cu drepturi depline în NATO și UE.

Libertatea de azi are în spate un preț greu, un preț plătit cu sânge de tinerii de la Revoluție. Idealurile lor trebuie să rămână vii: democrație, libertate, dreptate.

Îmi doresc să regăsim acea unitate și solidaritate națională pentru proiectele mari. Avem datoria să transmitem în societate în mesaj pozitiv. Să ne dăm mâna pentru a ne îndeplini obiectivele noastre ca națiune.

Cel mai important e să avem un proiect național pornind de la toate lucrurile bune pe care le-am făcut.

Președintele Senatului, Teodor Meleșcanu:

Aducem un omagiu tuturor celor care au luptat pentru libertate și au pus piatra de temelie pentru dezvoltarea României.

Cu toții am fost uniți de dorința de a rupe legătura cu trecutul și de a vedea sfârșitul comunismului.

Am dorit să construim o societate democratică, cu o economie de piață liberă.

Tranziția către democrație a fost accelerată cu dorința României de a se reconecta cu Europa. De aceea, în ultimele 3 decenii toate eforturile noastre au fost orientate pentru aderarea la UE, aderarea la NATO și exercitarea cu deplin succe a Președinției Consiliului UE.

Trebuie să privim cu mai multă responsabilitate rolul pe care îl avem în definirea artitecturii instituționale și cu mai multă înțelepciune lupta politică.

Președintele Klaus Iohannis:

Se împlinesc astăzi 30 de ani de la izbucnirea Revoluției, de la momentul în care s-a vărsat sânge în numele libertății și al democrației. În acele zile, românii au strigat în stradă cu toată puterea „Jos comunismul!”

Sacrificiul de atunci ne-a adus libertatea și a făcut posibilă existența noastră de astăzi.

Avem datoria mai presus de toate să onorăm jertfa supremă a eroilor și martirilor care și-au dat viața.
Cei 45 de ani de dictatură comunistă ne-au îndepărtat de la valorile și principiile europene.

Această epocă neagră a fost marcată de un profund dispreț față de lege, îngrădirea libertăților, de frică și teroare și foarte multe umilințe.

Regimul comunist a fost ilegitim și ilegal.

În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice.

Comunismul a distrus patrimoniul, a introdus cenzura și controlul informativ și a instaurat teroarea cetățenească.

Revoluția a pus capăt acestui lung șir de monstruozități, însă prețul plătit a fost imens pentru ca regimul antiromânesc să dispară.

După 1990, s-au denumit străzi, s-au construit monumente, s-au organizat evenimente. Cu un singur lucru am rămas datori: nu am aflat adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989.

Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiție.

Această restanță reprezintă o fantomă care ne va bântui pe toți multă vreme de acum încolo. Așadar, justiția trebuie să stabilească adevărul și să-i pedepsească pe cei vinovați.

Libertatea nu poate să ducă în derizoriu adevărul. Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate nu poate să nege existența revoluției.

Resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența Revoluției.

Ce facem cu acest adevăr? Pentru ca sacrificiul din decembrie 89 să nu rămână doar o pagină de istorie glorioasă este necesar ca idealurile Revoluției să fie piatra de temelie a tuturor proiectelor noastre.

Românii au dovedit că sunt profund europeni, iar idealurile pentru care s-a murit în decembrie 89 sunt asumate deja în conduita noastră civică și ne definesc opțiunile.

Alegerile recente au arătat că România e o democrație matură, puternic ancorată în valorile europene și euro-atlantice.

Dinamica acestui an a reconfirmat că românii nu își uită eroii și idealurile pentru care aceștia și-au dat viața.

În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii și de a călca în picioare valorile UE au eșuat. Românii au trasat clar direcția pe care țara noastră trebuie să o urmeze. E un drum de la care nu ne putem abate.

 

„Având în vedere rolul istoric determinant pe care Revoluţia l-a avut, precum şi faptul că Parlamentul României are datoria morală de a omagia jertfa eroilor Revoluţiei Române care s-au sacrificat pentru răsturnarea regimului dictatorial, propunem ca Parlamentul să marcheze acest important moment istoric prin organizarea unei şedinţe comune solemne consacrate împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia Română”, se arată în Memorandumul intern aprobat de conducerea Parlamentului.

Printre cei invitaţi la eveniment se numără foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea