Lipsă de fonduri, întârzieri salariale şi deficit major de personal, la DGASPC Vrancea / Conducerea acuză „ o problemă naţională, accentuată de reducerea semnificativă a bugetului”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vrancea se confruntă cu un deficit financiar major, care afectează atât plata salariilor, cât şi funcţionarea centrelor din subordine şi capacitatea instituţiei de a oferi servicii la standardele minime obligatorii, potrivit reprezentanţilor instituţiei, transmite Agerpres.

Situaţia din Vrancea reflectă o problemă naţională, fiind accentuată de reducerea semnificativă a bugetului alocat pentru anul 2025.

„Judeţul Vrancea nu face excepţie de la realitatea dură cu care se confruntă majoritatea direcţiilor de asistenţă socială din ţară. Am avut luni în care colegii noştri şi-au primit salariile cu întârziere. A fost un an greu pentru noi, în condiţiile în care, dacă în anul bugetar 2024 am avut o alocare de 120 de milioane de lei, la începutul anului 2025 ne-au fost alocate doar 98 de milioane, deci mult mai puţin. În cadrul fundamentării bugetare pentru anul 2025 a reieşit un necesar de 220 de milioane de lei. Pe lângă faptul că alocarea bugetară a fost mai mică decât anul precedent, a trebuit să o împărţim şi pe cele patru trimestre, ceea ce ne-a adus în imposibilitatea de a plăti drepturi salariale chiar de la începutul trimestrului al doilea”, a declarat, marţi, directorul general al DGASPC Vrancea, Daniela Nicolaş.

Ea a precizat că subfinanţarea este legată şi de faptul că statul nu a mai actualizat de trei ani standardele de cost pe baza cărora funcţionează sistemul, astfel că instituţia a fost nevoită să renunţe în timp la servicii esenţiale, precum paza în unele centre rezidenţiale.

„Ultimul an în care standardele de cost au fost actualizate este 2022. În acest timp, salariul minim a crescut constant, inflaţia a crescut, preţurile au crescut. Nevoile noastre au crescut la rândul lor. Dar nu şi standardele de cost, ceea ce duce inevitabil la o finanţare insuficientă. Pe de altă parte, deficitul bugetar ne-a obligat să renunţăm la servicii necesare, cum ar fi paza în centrele de protecţie socială. Trebuie să vă gândiţi că lucrăm cu persoane cu dizabilităţi, cu afecţiuni neuropsihice, care pot deveni violente, iar lipsa unui paznic poate duce la situaţii nedorite. Chiar şi atunci când aveam pază, au existat incidente, o salariată a fost bătută grav de un beneficiar, necesitând 30 de zile de internare”, a spus Nicolaş.

Pe lângă problemele de funcţionare, instituţia are şi deficit de personal, problemă accentuată de blocarea angajărilor la nivel naţional şi de nivelul scăzut al salariilor.

„Avem o organigramă aprobată cu 1.320 de posturi, însă în plată sunt doar 1.070 de salariaţi, deci 250 de posturi sunt vacante. Numai de la începutul anului şi până acum au plecat 85 de angajaţi. Orice plecare ne poate duce în situaţia de a nu mai putea furniza servicii sociale la standardele obligatorii. Transferurile sunt aproape imposibile, deoarece lucrăm cu asistenţi sociali, psihologi, infirmiere, asistenţi medicali, personal pe care alte instituţii nu îl au în excedent. În plus, salariile din asistenţă socială sunt mai mici decât în multe alte domenii, ceea ce face sistemul neatractiv. Salariul unui psiholog sau al unui asistent social este în jur de 4.800 de lei, chiar mai mic decât al unui inspector de specialitate. În aceste condiţii, nu văd instituţii care să aibă surplus de astfel de profesionişti şi să solicite transferul spre noi”, a susţinut directorul DGASPC Vrancea.

În ciuda acestor probleme cu care se confruntă, DGASPC Vrancea a deschis anul trecut mai multe centre de zi, redistribuind personalul acolo unde lipsurile sunt cele mai mari.

„Avem şapte case de tip familial şi trei centre de zi. La finalul anului trecut am reuşit câteva angajări pentru proiectele POR date în folosinţă atunci. Pentru 2025 însă nu am putut face nicio angajare. Am reuşit să închidem un centru cu capacitate mare, care oricum nu era prevăzut în planul de restructurare, fosta unitate de la Odobeşti, cu 50 de beneficiari, şi să redistribuim personalul către structurile noi sau către zonele cu deficit major”, a afirmat directoarea.

Daniela Nicolaş a avertizat că, fără o regândire naţională a finanţării sistemului, problemele vor continua să se agraveze.

„Soluţiile le ştim, dar nu avem cum să le aplicăm, cât timp angajările sunt blocate şi finanţarea este insuficientă”, a fost de părere Nicolaş.