Liderul senatorilor PSD, după decizia Consiliului Concurenței privind ROBOR: Lucrul ăsta se întâmpla de multă vreme / BNR respinge acuzațiile Consiliului Concurenței

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a comentat luni decizia Consiliului Concurenței de a amenda zece bănci în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, spunând că decizia era „de mult timp așteptată”, transmite MEDIAFAX.

Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a vorbit luni, la RFI, despre amenzile date duminică de Consiliul Concurenței mai multor bănci, pentru presupusa manipulare a indicelui ROBOR.

Acesta a afirmat că o asemenea decizie se impunea.

„Bateți la uși deschise aici, pentru că eu încă din 2019, când am avut și comisia de anchetă pentru manipularea ROBOR, am constatat de atunci că ROBOR-ul este manipulat și am fost cel care am inițiat trecerea la un alt indice, la IRCC, acela care se calculează pe baza tranzacțiilor, nu pe cotații”, a afirmat Zamfir la RFI.

În plus, social-democratul a acuzat băncile că au manipulat ROBOR de mai multă vreme.

„Nu pot decât să salut o astfel de decizie, pentru că era o decizie de mult așteptată și lucrul ăsta se întâmpla de multă vreme”, a completat acesta.

Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței după investigația privind ROBOR

Consiliul Concurenței a sancționat, duminică, zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Potrivit instituției, în perioada de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie independente, însă băncile și-ar fi coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Consiliul Concurenței arată că acest aspect este important mai ales în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective este redus, precum cele la 3, 6 și 12 luni.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Un nivel crescut al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.

Cele zece bănci amendate de Consiliul Concurenței sunt:

Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Reacțiile băncilor în urma amenzilor primite

Mai multe bănci au reacționat la decizia anunțată de Consiliul Concurenței.

Duminică seara, BRD a anunțat, într-un comunicat, că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței.

Reprezentanții băncii arată că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”.

Și CEC Bank anunță luni, într-un comunicat de presă, că va contesta în instanță, inclusiv în instanțele europene, amenda de 332,98 milioane de lei primită de la Consiliul Concurenței în urma investigației privind ROBOR.

„CEC Bank ia act cu profundă îngrijorare și este în dezacord total față de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa cele 10 bănci din România care participă la procesul de fixing al pieței, decizie pe care o considerăm profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid și bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piață”, se arată în comunicatul emis de bancă.

Totodată, și Banca Transilvania, cea care a primit și cea mai mare amendă din partea Consiliului Concurenței în urma investigației privind manipularea ROBOR, a anunțat că va contesta decizia.

„Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația. Anunțăm că, odată cu confirmarea oficială a deciziei și a motivării acesteia, vom iniția demersurile legale de contestare a acesteia la Curtea de Apel București. Totodată, suntem pregătiți să ne adresăm oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale, pentru deplina protejare a drepturilor noastre”, se arată în comunicatul Băncii Transilvania.

Context

Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Dan Suciu, purtătorul de cuvântul al Băncii Naționale, a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR: ”În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem că decizia va fi contestată în instanță și se va clarifica cu această ocazie”, a mai spus acesta.

Mai mult, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a respins într-o conferință de specialitate, ideea că ROBOR a crescut din cauza unei înțelegeri a băncilor, ci a explicat faptul că indicele a evoluat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie stabilite de BNR.

„Nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în Cehia, Ungaria, Polonia. Dacă ne uităm la FED și BCE, peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile”, a afirmat Popa citat de Digi24.ro.

„ROBOR a crescut pentru că BNR a crescut dobânda-cheie”, a mai spus acesta. Reprezentantul BNR a susținut că majorarea ROBOR a fost consecința directă a politicii monetare adoptate pentru combaterea inflației, a mai spus Cristian Popa citat de Digi24.

”ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația. Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale au crescut dobânzile răspunzând la presiuni inflaționiste”, a spus oficialul. Acesta a avertizat că punerea sub semnul întrebării a modului în care BNR își exercită atribuțiile poate afecta independența instituției. „Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar așa putem contribui la stabilitatea prețurilor”, a adăugat Popa.

În luna mai, Economedia arăta că guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a respins premisele anchetei Consiliului Concurenței, avertizând că orice concluzie care implică creșterea ROBOR drept practică neconcurențială vizează, implicit, deciziile de politică monetară ale BNR.

Întrebat direct dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, răspunsul guvernatorului a fost scurt: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere”.

Isărescu a rezumat apoi ce a înțeles din ceea ce a ieșit în spațiul public: „Că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i apese mai tare pe debitori”.

Replica sa a fost la fel de directă: „Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară”.

Comunicatul integral al Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.