Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Liderul extremist George Simion a anunțat miercuri că AUR participă joi 16 ianuarie la protestul organizat de europarlamentarul Claudiu Târziu împotriva Legii Vexler, o lege care înăsprește sancțiunile împotriva faptelor cu caracter fascist, legionar. Târziu a avut mai multe derapaje neo-legionare. Decizia AUR de a participa la acest miting vine după ce Simion își asumase în 2023 într-o întâlnire cu ambasadorul Israelului condamnarea antisemitismului și interzicerea folosirii imaginii criminalilor de război. Participarea AUR la mitingul împotriva legii care pedepsește extremismul vine înaintea vizitei pe care George Simion a anunțat că o va face în SUA.
”Hai să ducem bătălia până la capăt. Vom fi alături de fiecare protest serios contra actualei coaliții și care se desfășoară în duh național. Tocmai de aceea acceptăm să participăm la mitingul organizat de Acțiunea Conservatoare împotriva Legii Vexler și la orice alt protest. Vom fi acolo umăr la umăr”, a spus miercuri George Simion într-un clip video postat pe rețelele sociale.
Simion a anunțat în același clip video că urmează să facă o vizită în SUA. El curtează intens de un an Administrația Trump și a cerut ca 2026 să fie celebrat în România drept ”Anul SUA”.
Simion are o istorie lungă legată de mișcările neolegionare. Într-o emisiune la Realitatea Plus în campania prezidențială din mai 2025, George Simion a zâmbit aprobator și l-a completat pe Călin Georgescu în timp ce fostul candidat neolegionar cita din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din anii ‘30. Este un citat din cartea ”Pentru legionari”, scrisă de Corneliu Zelea Codreanu în 1935. după cum a scris G4Media la acel moment.
Liderul partidului extremist AUR George Simion a fost lansat în politică de fiica celui mai cunoscut legionar din Dobrogea, Zoe Rădulescu. Acolo, el și AUR au obținut cele mai mari rezultate politice în ultimii ani. Zoe Rădulescu este soacra lui Eugen Sechila, neolegionar fățiș și nimeni altul decât umbra pro-rusului Călin Georgescu în campania din 2024, a dezvăluit Info-Sud-Est.
Și Context.ro a identificat o parte din neolegionarii care fac parte din cercul lui George Simion.
Partidul extremist AUR a declarat în 2022 că Holocaustul din România este o „problemă minoră” și s-a opus planurilor de introducere a educației despre Holocaust în sistemul școlar din țară, descriindu-le ca fiind un „experiment ideologic” care va dăuna sistemului de învățământ.
AUR a votat împotriva unei rezoluții din Parlamentul României care denunță antisemitismul și a lăudat liderii fasciști români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au fost implicați în uciderea evreilor.
Mai mulți dintre liderii AUR sunt afiliați la cercurile fasciste moderne din România, inspirate de mișcarea istorică Garda de Fier. Aceasta a negat în special responsabilitatea liderului fascist român și colaborator al naziștilor Ion Antonescu pentru atrocitățile comise împotriva evreilor în perioada Holocaustului.
Unul dintre liderii partidului este Sorin Lavric, președintele Senatului AUR. Acesta are poziții neolegionare deschise.
În ianuarie 2022, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au anunțat printr-un comunicat de presă că au deschis dosar penal in rem (este cercetată o faptă, nu o persoană, n.red.) pentru că Alianța pentru Unirea Românilor ar fi minimalizat importanța Holocaustului, spunând că este o ”temă minoră”.
În ultimii doi ani, George Simion a încercat să își îmbunătățească imaginea publică prin stabilirea de legături cu politicieni israelieni de dreapta și prin minimalizarea naturii antisemite a AUR.
În august 2023, partidul extremist AUR a anunțat într-un comunicat de presă în limba engleză că George Simion s-a întâlnit la Parlamentul României cu ambasadorul Israelului, Reuven Azar, și Yossi Dagan – membru al partidului de guvernământ Likud, șeful regiunii Shomron din Israel. În comunicat apărea informația că ”George Simion a recunoscut responsabilitatea României pentru Holocaustul evreilor români”.
În aceeași zi, Ambasadorul Israelului la acel moment, Reuven Azar, a declarat pentru Agerpres că George Simion au fost de acord să transmită o declaraţie publică, declaraţie care să includă patru elemente la care partea israeliană a ţinut foarte mult.
Diplomatul a explicat că aceste patru elemente sunt: „1. asumarea Holocaustului asupra evreilor români de pe teritoriul României din cel de-Al Doilea Război Mondial; 2. condamnarea antisemitismului şi adoptarea definiţiei IHRA a antisemitismului; 3. interzicerea folosirii (imaginii – n.r.) criminalilor de război, în special a lui Ion Antonescu – au menţionat că există o lege în acest sens şi 4. susţinerea educaţiei despre Holocaust”.
Imediat după întâlnirea cu ambasadorul Israelului, un comunicat AUR arăta că George Simion a recunoscut responsabilitatea României pentru Holocaustul evreilor români și a susținut că România ar trebui să adopte definiția Institutului IHRA (International Holocaust Remembrance Alliance) a antisemitismului și să predea în cadrul disciplinei de istorie națională, ”această pagină importantă a trecutului, pentru a se asigura că toate generațiile viitoare vor cunoaște și înțelege lipsa de umanitate din acele vremuri și de ce este vital să se evite astfel de orori”.
Care sunt schimbările aduse de legea inițiată de deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler
Publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2025, Legea 241/2025 al cărei inițiator a fost deputatul Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), Silviu Vexler, modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018 privind unele măsuri de combatere a antisemitismului, arată o analiză realizată de jurnalistul Petru Clej.
În primul rând, legea Vexler modifică titlul OUG 31/2002, legea de fond, care se numește acum “Ordonanță privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”. Sintagma de “infracțiuni de genocid, contra umanității și de război” o înlocuiește pe cea de “infracțiuni contra păcii și omenirii”, folosită în anii 1945 – 1946 în procesele în care au fost judecați cei acuzați de comiterea acestor delicte în perioada 1940 – 1944 a guvernelor conduse de Ion Antonescu.
Articolul 1 al legii Vexler prevede: “Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.” – adică aceeași schimbare ca și ce din titlu, înlocuirea sintagmei “infracțiuni contra păcii și omenirii”.
La Articolul 2 după litera b) se introduce o nouă literă b>1, car prevede: “prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe;” – o actualizare a mediului prin care se propagă ideile menționate în lege.
Tot al Articolul 2 se modifică literele c și f, după cum urmează: c) prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale; f) prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelul Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».
La art.2 (c) se actualizează formularea folosită în titlu, iar la art. 2 (f) se precizează termenul de Mișcare Legionară, considerat de unii prea vag. Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea pe temeiul neclarității acestui termen și după respingerea în unanimitate a contestației a retrimis legea în parlament pentru o nouă dezbatere, cerând exact modificările la acest capitol. Ambele camere au readoptat legea în forma inițială (voturile împotrivă venind de la partidele AUR, SOS România și POT), iar președintele Dan a promulgat legea la aproape șase luni de la adoptarea ei inițială.
La articolele 3 – 6 care prevăd sancțiuni pentru infracțiunile menționate de lege se schimbă lungimea pedepselor. De pildă, la art. 3 “Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.”, față de 5 la 15 ani în textul vechi al OUG 31/2002.
Reține atenția și introducerea unui aliniat 6.2 (1) care prevede: “Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.” care înlătură orice dubiu cu privire la faptul că negarea Holocaustului din România ar fi diferită de negarea Holocaustului în general.
Articolele 12 și 13 sunt aliniate și el modificărilor schimbărilor din titlu și prevăd:
Art. 12 “Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.”
Art. 13 (1) “Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.”
La legea 157/2018 au fost introduse următoarele modificări: Art. 2 (d) va avea următorul cuprins: d) “prin materiale antisemite se înțeleg: imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul.”
Articolul 4: (1) Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. (3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.
Președintele Dan și-a exprimat în rezervele sale privind legea Vexler preocuparea că legea ar putea duce la condamnări abuzive. Dar în cei 23 de ani de existență ai OUG 31/2002 a fost pronunțată o singură condamnare definitivă pentru infracțiunile de propagandă legionară, apologia criminalilor de război sau negarea Holocaustului: în 2022 Curtea de Apel București l-a condamnat pe lt. Col SRI (rtg) Vasile Zărnescu la … avertisment, după ce instanța de fond îl condamnase la o pedeapsă de închisoare de 13 luni cu amânarea executării, pentru infracțiunea de negare a Holocaustului. Legea 241 nu schimbă fundamental sensul legii de bază OUG 31/2002, așa încât e greu de văzut cum ar putea duce această schimbare legislativă la o situație radical diferită.
Este drept că autoritățile s-au speriat după alegerile din noiembrie 2024 și printre cei trimiși în judecată pentru propagandă legionară și apologia criminalilor de război condamnați se numără și candidatul care s-a clasat pe primul loc în turul 1 al prezidențialelor de atunci, Călin Georgescu. Dar până acum nici măcar nu a început procesul pe fondul chestiunii, la instanța de fond. Și după cum funcționează justiția din România, temerea că această lege ar putea duce la o avalanșă de condamnări nedrepte duce cu gândul la drobul de sare din celebra poveste a lui Ion Creangă.