Lăsați-l să crească: Mișcarea „Januhairy” vrea să îmbrățișăm părul de pe corp

Prima lună a anului este, în mod tradițional, un moment de schimbare și de decizie. Înscrierile la sala de gimnastică cresc, oamenii își caută noi locuri de muncă în număr record, iar abținerea de la alcool și carne devine o îndeletnicire populară. Însă, în ultimii șase ani, această perioadă a fost marcată și de „Januhairy”, o inițiativă care provoacă femeile să renunțe la aparatul de ras pentru o lună. În ciuda numelui său, mesajul este continuu, iar contul oficial de Instagram al campaniei, care are peste 40.000 de urmăritori, postează imagini cu femei care își celebrează părul corporal pe tot parcursul anului, în încercarea de a-l normaliza, transmite CNN.

„Januhairy este eliberatoare pentru că te face să te gândești la modul în care îți tratezi corpul și de ce”, a declarat fondatoarea campaniei, Laura Jackson, pentru ziarul britanic Metro în 2021, adăugând: „Poate că, în curând, vom ajunge la un punct în care oamenii pot face ce vor în legătură cu părul de pe corp și nici măcar nu va fi nevoie să vorbim despre asta. Asta ar fi ceva”.

Deși există dovezi că egiptenii antici, romanii și europenii din epoca Renașterii practicau epilarea, status quo-ul pentru femeile din Occident – și anume că axilele, picioarele, liniile de bikini și buzele superioare fără păr sunt mai acceptabile din punct de vedere social – a apărut după ce bărbații din Primul Război Mondial s-au întors acasă cu aparate de ras de unică folosință, doar pentru ca femeile să experimenteze cu ele.

Moda se schimba și ea, fiind în vogă hainele care dezvăluiau mai multă piele – de exemplu, topurile fără mâneci care lăsau la vedere subsuorile și tivurile mai înalte care arătau mai mult din picioarele purtătoarei. Producătorul de aparate de ras Gillette a văzut o oportunitate de aur și, în 1915, a lansat „Milady Decolette”. Diferite reclame din acea vreme îl prezintă ca fiind soluția femeii „bine îngrijite” la „o problemă personală jenantă”.

„A fost o decizie foarte conștientă (din partea Gillette) de a-și extinde agresiv piața către femei”, a declarat Breanne Fahs, profesor de studii despre femei și gen la Arizona State University, într-un interviu telefonic acordat CNN.

Acest marketing a coincis cu creșterea fotografiei de modă în reviste, ceea ce a însemnat că imaginile noilor standarde de frumusețe s-au răspândit cu rapiditatea unui foc de paie. Un secol mai târziu, părul de pe corpul femeii rămâne tabu pentru mulți – chiar și în societățile care celebrează beneficiile a tot ceea ce este „natural” în altă parte, de la produse cosmetice la alimente.

O normă puternică

În 2021, un studiu realizat de compania de cercetare de piață YouGov a constatat că 59% dintre britanici considerau că părul de la subsuoara femeilor este „neatractiv”, bărbații și femeile având în mare parte aceeași părere, cu 57% și, respectiv, 61%. Dar cercetarea a constatat, de asemenea, că atitudinile erau generaționale, fiind mai puțin probabil ca persoanele mai tinere să considere părul corporal sau facial feminin neatractiv, iar femeile tinere, în special, să accepte mai mult părul corporal feminin.

Cu siguranță, părul de pe corp este din ce în ce mai vizibil în mediile obișnuite: Hashtag-ul #bodyhairpositivity are peste 214 milioane de vizualizări pe TikTok, marca de aparate de ras Billie prezintă părul de pe corp pe modelele sale, iar un produs de înfrumusețare numit Fur Oil este disponibil pentru toți cei care doresc să își înmoaie părul pubian sau axilar.

Cu toate acestea, imaginea de ansamblu spune o poveste mai puțin progresistă.

„Ratele de respectare a epilării corporale sunt uimitor de ridicate”, a declarat Fahs, care a citat cercetări potrivit cărora între 92 și 99 la sută dintre femeile din SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și mare parte din Europa de Vest își îndepărtează în mod regulat părul de pe picioare și de la axile.

„Acest lucru este cu adevărat șocant pentru o normă care nu are niciun beneficiu pentru sănătate: nu putem obține acest nivel de conformitate cu purtarea centurii de siguranță sau cu periajul dinților. Este uimitor cât de puternică este această normă.”

Într-adevăr, în ciuda faptului că activismul pentru părul corporal este mai vizibil și inițiative precum Januhairy câștigă tracțiune, Fahs a spus că, deși „vrem să credem că oamenii se revoltă mai mult decât o fac de fapt… nu vedem date care să susțină că (o creștere a părului corporal feminin) este o tendință generalizată”, adăugând că epilarea părului pubian „este doar în creștere”.

Puneți-vă la îndoială idealurile de frumusețe

Roxanne Felig, în vârstă de 27 de ani, din Tampa, Florida, care studiază pentru un doctorat în psihologie socială, postează în mod regulat pe rețelele de socializare despre alegerea ei de a-și lăsa părul corporal să crească și apare pe contul de Instagram Januhairy. Este o alegere personală care atrage multe critici din partea străinilor, mai ales pe internet.

„De multe ori este vorba de femei, ceea ce pare atât de contradictoriu”, a declarat ea pentru CNN prin telefon. „Devine foarte agresiv. Am oameni care îmi lasă emoticoane de vomă și spun că sunt dezgustătoare.”

Aceste reacții sunt un ecou al experiențelor lui Esther Calixte-Bea, 27 de ani, o artistă din Montreal, care apare și ea pe contul de Instagram Januhairy și care își folosește practica creativă pentru a-și documenta corpul, cu tot cu părul de pe piept pe care și-a petrecut ani de zile eliminându-l, în ciuda faptului că acest lucru îi provoca durere, iritații și chiar infecții.

„Există comentarii pline de ură – uneori rasiste -, dar nu este niciodată ceva nou, este foarte repetitiv; oamenii pun mereu emoji de maimuță sau de gorilă”, a declarat Calixte-Bea, care a apărut și pe contul de Instagram Januhairy. „La început m-am simțit jignită, dar acum m-am obișnuit.”

Cea mai brutală reacție a fost în persoană: „Cea mai rea (reacție, n.red) pe care am avut-o vreodată au fost doi bărbați care m-au filmat.”

Părul corporal feminin este, de asemenea, rasializat. Din punct de vedere istoric, au existat nenumărate exemple de puteri coloniale care au impus epilarea ca mijloc de control sau pedeapsă, iar sugestia lui Charles Darwin (în cartea sa „Descendența omului” din 1871) potrivit căreia părul corporal excesiv era primitiv a dat naștere unor narațiuni tulburătoare legate de respectabilitate și igienă.

„Femeile de culoare au adesea părul corporal mult mai închis la culoare”, spune profesorul Fahs. „Există implicații diferite dacă ai părul blond deschis decât dacă ai părul mai închis la culoare, mai aspru.”

Având în vedere toate acestea, este ușor de înțeles cum miza lăsării părului să crească ar putea fi mai mare pentru femeile de culoare.

„Judecata din exterior poate fi foarte înfricoșătoare, dar pentru a normaliza ceva trebuie să fie văzut de mai mulți oameni”, a spus Calixte-Bea. „Nu pot doar să spun «vreau să normalizez părul de pe corp», dar (să nu-mi arăt) părul de pe corp.”

Locul în care se află părul corporal deține, de asemenea, diferite niveluri de acceptabilitate.

„Părul de la axilă continuă să fie etichetat ca fiind cel mai dezgustător sau greu de tolerat de către oameni”, spune profesoara Fahs, subliniind că a scris despre o sumedenie de subiecte controversate, dar părul de la axilă este cel care „îi enervează foarte tare pe oameni, deoarece este perceput ca o încălcare mai mare a regulilor de gen și a feminității tradiționale decât părul de pe picioare”.

Odată cu Januhairy, Felig apreciază cât de greu este din punct de vedere mental să îți lași părul de pe corp să crească: „Este complex pentru că avantajul de a te rade este că nu ești hărțuit de oameni”.

Ea sfătuiește să ne luăm timp pentru a ne gândi profund la motivele pentru care facem alegerile pe care le facem, lucru reluat atât de Fahs, cât și de Calixte-Bea.

„Atât de multe femei nu și-au văzut niciodată corpul așa cum ar trebui să arate”, spune Calixte-Bea. „Să-ți lași părul de pe corp să crească te poate ajuta să te întrebi despre ideile din jurul frumuseții și despre cum te simți cu adevărat în legătură cu corpul tău.”